Tot mai mulți români sunt afectați de „putregaiul cerebral”, un fenomen cauzat de vizionarea compulsivă de videoclipuri scurte pe rețelele sociale precum TikTok sau Instagram. Studiile arată că atenția noastră a scăzut sub 8 secunde, iar capacitatea de concentrare este tot mai afectată.
Afectați nu sunt doar copiii, ci și adulții din toate generațiile.
În Suedia, digitalizarea excesivă a fost catalogată drept un eșec, iar autoritățile încearcă să readucă manualele tipărite și lectura clasică în școli.
Un studiu recent sugerează că vizionarea compulsivă de videoclipuri scurte este dăunătoare pentru materia cenușie a creierului.
„Putregaiul cerebral” (brain rot) a fost aleasă de Oxford drept expresia anului 2024, fiind definită ca „așa-zisa deteriorare a stării mentale sau intelectuale a unei persoane” ca urmare a vizionării excesive de conținut „trivial sau de calitate scăzută” online, cum ar fi videoclipurile de pe TikTok.
Este un termen colocvial, nu este o afecțiune recunoscută clinic, dar descrie o senzație de oboseală mentală, concentrare redusă și dificultăți în procesele complexe de gândire.
Un studiu publicat de o echipă mare de oameni de știință de la Universitatea Tianjin din China, citat de Science Focus vine cu niște concluzii îngrijorătoare.
Ce a descoperit studiul
Cercetătorii au scanat creierele a peste o sută de studenți și i-au rugat să completeze un chestionar despre obiceiul lor de a viziona videoclipuri scurte online. Chestionarul a inclus afirmații precum: „Viața mea ar părea goală fără videoclipuri scurte” și „Să nu pot viziona videoclipuri scurte ar fi la fel de dureros ca pierderea unui prieten”, participanții indicând cât de mult sunt de acord cu aceste afirmații.
Interesant este că cercetătorii au descoperit că cei mai atașați de videoclipurile scurte aveau diferențe evidente în structura creierului. Acești participanți aveau mai multă materie cenușie în cortexul orbitofrontal (OFC) – o regiune în partea din față a creierului implicată în luarea deciziilor și reglarea emoțiilor. De asemenea, aveau mai multă materie cenușie în cerebel – o structură mică, în formă de conopidă, la baza creierului, care joacă un rol în mișcare și emoții.
Echipa a concluzionat că aceasta este o veste proastă pentru fanii TikTok, deoarece un OFC supradimensionat ar putea fi un semn al unei „sensibilități crescute la recompensele și stimulii asociați cu conținutul video scurt”. Ei au speculat că vizionarea excesivă ar putea duce la această „balonare” neuronală.
De asemenea, au sugerat că un cerebel „amplificat” ar putea ajuta creierul să proceseze conținutul scurt mai eficient – posibil rezultat al vizionării compulsive. Aceasta poate crea un ciclu de autoreforțare, unde cu cât vizionezi mai multe videoclipuri, cu atât se consolidează aceste rute neuronale, făcând obiceiul și mai greu de schimbat.
Echipa a făcut și o a doua scanare cerebrală, urmărind activitatea creierului participanților în repaus, cu ochii închiși.
Au constatat o sincronizare crescută a activității în mai multe zone ale creierului. Printre acestea se numără cortexul prefrontal dorsolateral (implicat în autocontrol), cortexul cingulat posterior (implicat în autoreflecție), talamusul (o stație de releu pentru semnalele cerebrale) și cerebelul.
Cercetătorii au sugerat că aceste diferențe funcționale pot reflecta o serie de probleme la participanții mai dependenți – dificultăți în a se desprinde de videoclipuri și tendința de a se compara excesiv cu alții în timp ce se uită la acestea.
Le-au cerut participanților să completeze și un chestionar de „invidie”, măsurat prin gradul de acord cu afirmații precum: „Îmi doresc să ating realizările extraordinare ale altor oameni”.
Interesant, oamenii de știință au observat că multe dintre legăturile între dependența de video și schimbările cerebrale se corelează și cu niveluri mai mari de invidie. Acest lucru sugerează că sentimentul de invidie poate face pe cineva mai predispus la a viziona videoclipuri scurte – și, în timp, acest obicei poate duce la schimbări potențial dăunătoare în creier.