Opt candidați la alegerile pentru CJ Buzău. Printre ei se se află un fost premier, un fost militar şi un fost polițist
Publicat acum 1 ora si 37 minute
Comunicările private ale Ursulei von der Leyen sunt din nou sub lupă. Ombudsmanul European (echivalentul Avocatului Poporului din România – n.r.) a deschis o anchetă privind modul în care Comisia Europeană a gestionat o solicitare externă de a face public un mesaj text pe care președintele francez Emmanuel Macron l-a trimis Ursulei von der Leyen prin aplicația Signal, scrie Euronews.
În mesajul trimis în ianuarie 2024, Macron și-ar fi exprimat puternice îngrijorări cu privire la acordul comercial UE-Mercosur și posibilele sale efecte negative asupra fermierilor francezi. Franța conduce minoritatea de state care se opun acordului.
În mai 2025, jurnalistul Alexander Fanta, de la publicația de investigații Follow the Money, a solicitat Comisiei acces public la mesajul lui Macron.
Executivul a confirmat ulterior că von der Leyen primise mesajul, dar a precizat că acesta „reitera o poziție bine cunoscută și deja comunicată de Franța” și, prin urmare, „nu avea niciun efect administrativ sau juridic pentru Comisie”.
În plus, Comisia a explicat că, în conformitate cu liniile directoare de securitate emise în 2022, von der Leyen a activat funcția „mesaje care dispar” a aplicației Signal. Cum mesajul lui Macron nu a fost considerat suficient de relevant pentru a fi arhivat, acesta a fost șters automat.
Solicitarea lui Fanta a fost, astfel, respinsă.
Jurnalistul a contestat decizia, argumentând că mesajul ar fi trebuit păstrat, dat fiind efectul său asupra negocierilor acordului UE-Mercosur, finalizat în decembrie. El a depus apoi o plângere la Ombudsman, ceea ce a dus acum la deschiderea unei anchete oficiale.
„Comisia recunoaște folosirea funcției de ștergere automată pentru mesajele Ursulei von der Leyen de pe Signal – ceea ce înseamnă că, probabil, nu vom vedea niciodată vreunul dintre ele. Și, de asemenea, înseamnă că doar Comisia decide dacă un document este păstrat sau nu, ca să nu mai vorbim de oferirea accesului la el”, a scris Fanta pe LinkedIn. „Asta înseamnă că orice formă de control legal, de revizuire judiciară – puf – dispare”.
Miercuri, Comisia a declarat că va coopera cu biroul Ombudsmanului și a apărat folosirea ștergerii automate a comunicărilor private.
„Pe de o parte, reduce riscul scurgerilor de informații și al breșelor de securitate, ceea ce, desigur, este un factor important în acest caz. Și (pe de altă parte), e și o chestiune de spațiu în telefon. Utilizarea eficientă a spațiului pe un dispozitiv mobil. Președinta a respectat în permanență regulile aplicabile”, a spus un purtător de cuvânt.
Noul caz seamănă izbitor cu așa-numitul Pfizergate, care a stârnit o dezbatere despre transparența instituțiilor de la Bruxelles.
În timpul pandemiei de COVID-19, Ursula von der Leyen a declarat, într-un interviu pentru The New York Times, că a negociat direct, prin mesaje text, un acord de vaccinuri în valoare de 2,4 miliarde de euro cu CEO-ul Pfizer, Albert Bourla.
Ziarul a solicitat apoi acces la acele mesaje, argumentând că erau relevante pentru procesul de decizie politică și, prin urmare, ar trebui făcute publice.
Comisia a spus că nu le poate furniza.
După încercări repetate și eșuate de a obține mesajele, The New York Times a dus cazul în fața Curții de Justiție a UE.
În mai, judecătorii au decis că Executivul nu a oferit o „explicație plauzibilă pentru a justifica lipsa deținerii documentelor solicitate”.
Comisia a publicat ulterior o motivare mai detaliată, dar mesajele cu Pfizer nu au fost niciodată făcute publice.