Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) cere demisia sau demiterea vicepremierului Oana Gheorghiu și a ministrului Economiei, Irineu Darău, după ce ar fi folosit autoritatea funcțiilor pentru a deschide „culoare instituționale” unui operator privat. „Palatul Victoria nu este showroom, iar vicepremierii și miniștrii nu sunt agenți comerciali pentru companii private”, a transmis, joi, sindicatul, într-un comunicat de presă.
Noni Iordache, liderul sindicatului angajaților din Guvern, a declarat la Antena 3 CNN, că „ceea ce a făcut vicepremierul Oana Gheorghiu este trafic de influență”.
„Da, noi opinăm că este trafic de influență. Vorbim despre o igienă morală a instituției publice, dar se pare că acest lucru nu are loc și, în schimb, vedem doar tăieri de la colegii mei din administrația publică locală sau centrală.
Ne așteptăm ca un viceprim-ministru, mai ales că ne-am asumat în fața Comisiei Europene jalonul 432 să condamnăm pantoflaja, adică să lucrezi în administrație, să culegi informații, să îți creezi relații și pe urmă să te duci în mediul privat cu aceste informații sau cu aceste relații și să lucrezi.
Deci, noi condamnăm și ne asumăm în fața Comisiei Europene că astfel de comportamente nu au loc și, de fapt, rezultă că noi am îndeplinit acest jalon doar pentru a bifa și a lua niște bani de la Uniunea Europeană. Oare Comisia Europeană va fi informată cu privire la acest aspect?
O să informăm noi. Vă dați seama că nu putem să stăm, mai ales că acest jalon a fost implementat la vârful Guvernului de către Secretariatul General al Guvernului, în parteneriat cu Cancelaria Prim-ministrului”, a declarat Noni Iordache, liderul sindicatului.
De asemenea, sindicaliștii susțin că explicațiile oficiale, potrivit cărora demersurile ar fi avut un caracter „exploratoriu”, sunt insuficiente și nu clarifică natura reală a interacțiunilor.
„Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului solicită public demisia de onoare sau, în lipsa acesteia, demiterea imediată a vicepremierului Oana-Clara Gheorghiu și a ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Ambrozie-Irineu Darău, ca urmare a informațiilor apărute în spațiul public privind întâlniri, corespondențe și demersuri instituționale legate de grupul german Schwarz/Schwarz Digits, în raport cu instituții ale statului român, inclusiv ADR și STS.
Explicațiile potrivit cărora demersul ar fi fost unul „exploratoriu” nu sunt suficiente. În administrația publică, aparența contează. Funcția de viceprim-ministru și cea de ministru nu pot fi folosite pentru a deschide uși instituționale unor operatori economici privați, indiferent cât de mare, respectabilă sau strategică este compania respectivă. Guvernul României nu este agenție de business development. Palatul Victoria nu este showroom, iar vicepremierii și miniștrii nu sunt agenți comerciali pentru companii private”, se arată în comunicat.
Aceștia solicită vicepremierului Oana Gheorghiu și ministrului Irineu Darău să facă dovada că au declarat, în RUTI, toate întâlnirile, discuțiile și contactele instituționale avute cu reprezentanții grupului Schwarz.
„Înainte de a demisiona sau a fi demiși, solicităm public celor doi să facă dovada că au declarat, în RUTI, toate întâlnirile, discuțiile și contactele instituționale avute cu reprezentanții grupului Schwarz sau cu entități interesate de decizii publice în materia digitalizării, cloud, infrastructurii digitale, securității cibernetice ori achizițiilor publice?
Dacă da, solicităm indicarea publică a înregistrărilor RUTI, cu data, participanții, scopul întâlnirilor, temele discutate și concluziile aferente. Dacă nu, de ce nu au fost declarate?
RUTI nu este un mecanism facultativ, lăsat la aprecierea demnitarului, ci o obligație legală de transparență. Prin Legea nr. 49/2025, în Codul administrativ au fost introduse norme de etică și conduită pentru membrii Guvernului și pentru demnitarii administrației centrale, tocmai pentru consolidarea integrității și transparentizarea relației cu persoane sau entități care pot urmări influențarea deciziei publice.
În acest sens, art. 47^11 din Codul administrativ obligă membrii Guvernului să se înregistreze în RUTI și să publice întâlnirile oficiale cu persoane terțe, de regulă cu cel puțin două zile înainte, iar întâlnirile neplanificate în termen de două zile de la desfășurare, cu indicarea participanților, datei, locului, scopului, temelor discutate și concluziilor.
Așadar, problema nu este doar juridică, ci și morală. Membrii Guvernului nu au doar obligația formală de a nu încălca legea, ci și obligația politică și morală de a evita orice aparență de favorizare, intermediere, presiune sau acces preferențial. Codul de conduită al membrilor Guvernului, Jalonul 432 din PNRR, a fost introdus pentru a evita exact asemenea situații, adică întâlniri, contacte cu entități private interesate de decizii publice și folosirea autorității funcției pentru deschiderea unor culoare instituționale”, se mai arată în comunicat.
Sindicaliștii fac referire și la programul SAFE, prin care România are acces la peste 16,6 miliarde de euro din Instrumentul european pentru securitate.
„Dacă tocmai cei care vorbesc despre digitalizare, transparență, reformă și integritate nu publică integral interacțiunile relevante cu actorii privați interesați de decizii publice, atunci RUTI devine doar încă un jalon bifat pentru Bruxelles și ignorat la București.
Când un om din aparatul vicepremierului ajunge, după întâlniri cu un grup privat interesat de digitalizarea statului, la conducerea instituției care gestionează digitalizarea României, Guvernul nu mai poate cere publicului să creadă în simple coincidențe administrative.
După episodul în care opinia publică a fost pusă în fața încercării de normalizare a așa-numitei „șpăgi de supraviețuire”, Guvernul României pare să intre într-o nouă zonă de compromis moral: întâlniri cu firme private, e-mailuri instituționale în favoarea unor interese private și suspiciunea că Palatul Victoria devine un piață de desfacere.
SAALG atrage atenția că acest episod nu poate fi separat de suspiciunile și controversele mai largi privind marile programe publice, inclusiv SAFE.
România are alocate peste 16,6 miliarde euro prin Instrumentul „Acțiunea pentru securitatea Europei”, iar accesarea este coordonată de Guvernul României prin Cancelaria Prim-ministrului. În același timp, presa a relatat că șase dintre cele 15 contracte din SAFE ar merge către gigantul german Rheinmetall”, a mai transmis sindicatul.
În consecință, SAALG solicită public:
1. demisia de onoare a vicepremierului Oana-Clara Gheorghiu și a ministrului Ambrozie-Irineu Darău;
2. în lipsa demisiei, demiterea acestora de către prim-ministrul interimar, pentru protejarea credibilității Guvernului;
3. publicarea tuturor e-mailurilor, notelor, agendelor, minutelor, listelor de participanți și documentelor privind întâlnirile sau corespondența instituțională cu reprezentanții grupului Schwarz/Schwarz Digits;
4. comunicarea publică a tuturor înregistrărilor RUTI aferente acestor întâlniri, cu indicarea datei publicării, participanților, scopului întâlnirii, temelor discutate și concluziilor;
5. verificarea de către Corpul de Control al Prim-ministrului a modului în care cei doi demnitari au utilizat autoritatea funcției publice în raport cu interese private;
6. publicarea tuturor întâlnirilor avute de vicepremierul Oana-Clara Gheorghiu și ministrul Irineu Darău cu entități private interesate de digitalizare, cloud, infrastructură critică, securitate cibernetică, achiziții publice, SAFE sau programe strategice.
Noni-Emil Iordache, președintele SAALG, susține că, în lipsa unor măsuri, mesajul transmis administrației și cetățenilor este unul „devastator”.
„Domnule prim-ministru interimar, dacă acest episod rămâne fără consecințe, mesajul transmis administrației și cetățenilor este unul devastator: angajaților li se cer sacrificii, dar demnitarilor li se tolerează orice; lucrătorilor li se cer integritate și transparență, dar membrilor Guvernului li se permite să transforme instituțiile statului în teren de prospectare pentru companii private; cetățenilor li se vorbește despre reformă, în timp ce la vârful Guvernului se practică politica ușilor deschise pentru interese preferențiale, private”, a transmis acesta.