Remus Ștefureac, directorul INSCOP, prezintă rezultatele sondajului pe tema nostalgiei și percepției românilor față de perioada comunistă. Datele sunt șocante și arată că manipulările și dezinformările au un efect profund asupra percepției oamenilor, mai ales a celor tineri.
„N-aș fi crezut că mă voi uita la aceste cifre. E greu de crezut într-o societate europeană, dar trăim vremuri complicate. Avem motive de îngrijorare. Instigarea la ură a căpătat ecou în societatea românească. Trebuie să combatem manipularea și dezinformarea. La nivelul guvernului, elaborăm planul național pentru conștientizarea crimelor comunismului. De asemenea, vorbim de crearea unui site care demontează miturile legate de perioada comunistă. Site-ul va fi lansat în toamnă când elevii vor începe să studieze istoria comunismului”, a declarat Mihai Jurca, șeful cancelariei prim-ministrului.
„E o imagine tulburătoare a unui adevăr pe care nu-l putem nega. Istoria recentă a fost lăsată doar pe urmele istoricilor, iar consecința o vedem acum: un teren fertil pt extremism. Istoria comunismului va fi materie obligatorie în licee și lucrăm la un ghid de predare. În 2024-2025, am asistat la discursuri pro-totalitare, în campanie. Idealizarea trecutului totalitar e o problemă de securitate națională”, a spus și Daniel Șandru, președintele IICCMER.
› Vezi galeria foto ‹
Datele publicate arată o imagine alarmantă - cu afirmația că regimul comunist în România „a reprezentat un lucru bun”, adică „s-au întâmplat mai multe lucruri bune decât rele”, 55,8% sunt de acord, iar 34,5% nu sunt de acord.
Sursă: INSCOP
Situația devine și mai alarmantă când vine vorba de cifrele pe segmente de vârstă. Dintre cei care au susținut această afirmație, 45% sunt tineri cu vârste între 18 și 29 de ani. Aceștia sunt născuți după anul 1989 și nu au prins deloc perioada comunistă. În același timp, persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani cred și ele majoritar în această afirmație - 52% dintre ei au susținut-o.
În ce privește cadrul mai specific al nivelului de studii - cei cu studii primare, adică opt clase, susțin această afirmație în proporție de 72%, cei cu studii medii (12 clase) o susțin în proporție de de 57%, iar cei cu studii superioare în proporție de 32%.
Sursă: INSCOP
Când vine vorba de evaluarea nivelului de trai în România în perioada regimului comunist, 48,4% dintre respondenți consideră că „se trăia mai bine”, în timp ce 34,7% spun că „se trăia mai rău”, ia 13,2% că „se trăia la fel”.
Sursă: INSCOP
Dintre cei care au răspuns că „se trăia mai bine”, 36% sunt în segmentul de vârstă 18-29 ani, 47% în segmentul 30-44 ani.
În ce privește nivelul de educație – cei cu studii primare sunt de acord cu afirmația „se trăia mai bine” în proporție de 72%, cei cu studii medii 48%, iar cei cu studii superioare 19%.
Sursă: INSCOP
Românii tineri consideră în proporții șocante și că regimul comunist era „mai puțin corupt” decât actuala formă democratică a statului român.
65,1% dintre respondenți consideră că „era mai puțină corupție” în comunism.
Sursă: INSCOP
Cei între 18-29 de ani au susținut această afirmație în proporție de 40%, cei între 30 și 44 în proporție de 57%.
Sursă: INSCOP
Datele arată totuși și o disonanță în ce privește răspunsurile - deși susțin că viața „era mai bună” în comunism și că regimul comunist „a fost mai degrabă bun”, românii recunosc și că în comunism era mai puțină libertate (80,9%), că accesul la hrană era restricționat (96,1%), că ascensiunea într-o funcție era condiționată de apartenența la partid (76,1%), călătoriile erau restricționate (92,1%) dar și că regimul comunist este vinovat de crime împotriva umanității (82%).
Sursă: INSCOP
Sursă: INSCOP
Sursă: INSCOP
Sursă: INSCOP
Sursă: INSCOP
Sursă: INSCOP