Strategul lui Trump, despre România: „Trebuie să-i arătați că sunteți cel mai valoros aliat din regiune"

Jason Miller e omul care i-a condus lui Trump toate cele trei campanii prezidențiale – 2016, 2020, 2024 – și face parte din cercul restrâns al președintelui american. A venit în România, a stat de vorbă cu Mihai Gâdea la Antena 3 CNN și a spus, în esență, ce vrea Washington-ul de la București. Donald Trump nu vrea să cerem favoruri, ci să venim cu o ofertă concretă de parteneriat – securitatea Mării Negre, gazele din offshore, rolul în reconstrucția Ucrainei. Miller a povestit că s-a întâlnit cu Nicușor Dan la Consiliul Păcii, că a discutat cu el mai bine de un sfert de oră și că l-a impresionat „inteligența ascuțită” a acestuia și l-a catalogat drept un tip care gândește ca un outsider, nu ca un politician clasic. Exact ca Trump, spune el. A deschis și subiectul unei posibile invitații la Casa Albă, a vorbit despre Visa Waiver, despre NATO și despre cum vede administrația Trump întreaga regiune.

Mihai Gâdea: Cum este să lucrezi cu președintele Trump? Toată lumea cunoaște că are o personalitate copleșitoare. Este greu sau ușor?  

Jason Miller: Odată ce înțelegi ce-l motivează, lucrurile devin mult mai ușoare. Îmi place să glumesc, să spun că este ca într-un montagne russe fără centură: ești când sus, când jos.

Dar dacă îi împărtășești viziunea și știi unde vrea să ajungă, poți să ai succes. Ca pentru mulți politicieni, fie că vorbim de Statele Unite sau de altă țară, nu uita niciodată al cui nume este scris pe ușă: este un singur nume. Dacă lucrezi pentru liderul lumii libere, trebuie să-l ajuți pe el să-și transmită mesajul, să comunice. Pentru că nu e vorba de ceea ce-l interesează pe el personal sau de a deveni faimos.

Noi stăm de vorbă pentru că lucrez pentru președintele Trump, nu pentru că sunt eu un om simpatic care a venit prin România. Deci să nu uităm niciodată cine este persoana cea mai importantă. Trebuie să-i oferim cele mai bune sfaturi și să înțelegem unde vrea să ajungă, nu care este părerea noastră personală. 

Mihai Gâdea: Să le dăm celor din public șansa să înțeleagă câteva lucruri despre dumneavoastră, după care vom vorbi despre România, despre chestiunile politice și despre cum să-l abordăm pe președintele Trump. Vă propun să le prezentăm relația dumneavoastră cu președintele Trump. Când și cum l-ați întâlnit?  

Jason Miller: Am vorbit prima dată cu dumnealui în 2011, când se gândea să candideze în 2012. Ne-am înțeles destul de bine. Urma să fiu managerul de campanie, dar s-a hotărât să nu mai candideze.

După ce a câștigat alegerile primare în 2016, m-a sunat Jared Kushner și mi-a spus că trebuie să particip. L-am întrebat de ce și a spus: „Pentru că ai lucrat cu personalități copleșitoare de-a lungul carierei și ai câștigat la fiecare pas. Așa că avem nevoie să lucrăm cu cea mai mare personalitate din politica americană”.

Am făcut parte din echipă pentru cele trei campanii: din 2016, 2020 și 2024, fiind persoana care s-a ocupat de ele. Nu cred că vom merge și mai departe; sunt acestea trei, dar a fost o onoare să fiu alături de el pentru aceste mari bătălii și pentru returul din 2024. 

Mihai Gâdea: Trei campanii, trei bătălii diferite. Care a fost cea mai grea?  

Jason Miller: Cum să vă spun? Nu cred că în istoria mondială există o campanie mai grea decât cea din 2024, pentru că au încercat să-l ucidă de două ori, au încercat să-l condamne pentru 91 de capete de acuzare, au încercat să facă o schimbare cu altcineva, dar el a reușit să lase în urmă mulți alți concurenți republicani.

La început, în 2024, nu eram prea departe de președintele care pleca de la Casa Albă. Și rețelele media nu acopereau evenimentele noastre, așa că am devenit foarte creativi ca să fim prezenți în podcasturi și pe rețelele sociale pentru a ajunge la oameni, deoarece mulți din „establishment” nu doreau să lase acest mesaj să treacă.

Mihai Gâdea: Când v-ați dat seama că vor să-l ucidă din punct de vedere politic – după care n-a mai fost doar din punct de vedere politic, a fost pus sub acuzare și fiecare zi apărea ca o nouă bătălie. Ce gândește un strateg ca dumneavoastră atunci când își vede clientul – care este mai mult decât un client, este o persoană cu care aveți o relație apropiată?  

Jason Miller: Se poate construi un lucru minunat în relația cu președintele și știu asta încă din prima zi. Îmi aduc aminte și de ce a spus Jared Kushner: să mă folosesc de tot ceea ce știu despre politică din deceniile trecute și să arunc pe fereastră, pentru că nu ne este de folos.

Trebuie să gândim într-un mod creativ pentru o strategie nouă. I-am prezentat președintelui Trump idei neconvenționale, care i-au plăcut. Am început să discutăm despre cum să tratăm rețelele media și mi-a spus că, dacă nu putem să continuăm campania în țară, să facem în așa fel încât să vină campania la noi.

Așa că mergea în campusuri, vorbea cu americanii despre ceea ce-l îngrijora, despre direcția în care ducea țara Joe Biden și despre ceea ce va face el, președintele Trump, ca lucrurile să se întoarcă.

Au fost și lucruri amuzante în toate acele discursuri, în toate acele săli și tribunale, iar eu le-am spus oamenilor că, dacă este ca lucrurile să devină un circ, atunci să ne asigurăm că noi suntem în frunte. 

Mihai Gâdea: Îmi aduc și eu aminte, pentru că eram în Statele Unite, am fost la întâlnirea la vârf a NATO de la Washington. Atentatul asupra președintelui Trump vi s-a părut cel mai greu moment al campaniei?  

Jason Miller: Cu siguranță, cu siguranță cel mai greu moment din toate acestea. În acea zi anume trebuia să fiu lângă președinte. Vorbeam despre anunțarea echipei președintelui după-amiază și i-am spus: „Îl veți anunța pe J.D. Vance ca vicepreședinte?”, iar el a spus: „Nu, să așteptăm pentru convenție”. I-am spus: „N-am decât o oră, trebuie să fug acasă să mă schimb și ne întâlnim mai târziu ca să vedem cum se desfășoară convenția”.

Trebuia să-mi schimb valizele deoarece călătoream de mult. Așa că îmi pregăteam valiza, mă uitam la manifestație și am văzut ce se întâmpla, după care am văzut acele imagini iar și iar.

Nici nu știu cât de bine am putut să procesez acel moment, dar știu că am fost de-a dreptul șocat că se putea întâmpla așa ceva cu cineva pentru care lucram și față de care aveam o legătură puternică. 

Mihai Gâdea: Ce simte un strateg ca dumneavoastră atunci când clientul lui – și chiar prietenu – câștigă? Care a fost momentul cu ecoul cel mai puternic: în 2016 sau în 2024?  

Jason Miller: Sigur că prima dată am fost impresionat de această cursă și de revenirea după tot ceea ce se întâmplase. Dacă este să aleg care dintre cele două a provocat cele mai mari emoții, cred că cea din urmă. Tot ce s-a întâmplat la această întoarcere, faptul că știam că președintele are capacitatea de a întoarce lucrurile în favoarea lui încă din prima zi, că a putut să securizeze frontierele, să pună capăt tuturor acestor războaie, să ne curețe străzile de infractori în toate marile orașe... 

A avut curajul politic să facă asta. Știam că, dacă se întoarce, e un candidat mult mai bun în a treia campanie, pentru că știa exact ce vrea să facă, care este mesajul și care sunt mecanismele pe care trebuie să le acționeze. Trebuia, deci, să-i amplific mesajul și să-l ajut să comunice în mod creativ, pentru că el știa în ce direcție vrea să meargă.

În 2016 nu aveam de unde să știm ce nu știm și cât de grele urmau să fie anumite lucruri, ce variabile puteau să apară. Însă, deja la a treia campanie, cred că echipa era foarte bine rodată, știam ce avem de făcut și am simțit că președintele va câștiga.

Mihai Gâdea: Am avut șansa să fiu în Atlanta la dezbaterea prezidențială și i-am văzut pe președinții Trump și Biden în direct. A fost un moment de-a dreptul istoric. Președintele Trump era atunci la prima dezbatere prezidențială din acea campanie. Vorbim de campania din 2024. După dezbaterea aceea, președintele Biden a trebuit să se retragă. În acel moment, în timpul dezbaterii, v-ați dat seama ce vrea președintele să facă și dacă va fi victorios?  

Jason Miller: A avut niște lovituri decisive contra lui Biden, iar reacția publicului a contat. Am fost doar frustrat, deși era o adevărată performanță și l-a distrus pe celălalt candidat, pentru că nu credeam că i se atribuie tot meritul pentru că s-a pregătit atât de bine și pentru mesajul pe care l-a trimis.

Mulți americani de-abia atunci și-au dat seama cine este el pe scena națională, după ce părăsise mandatul cu câțiva ani înainte. Așa că cei care nu fuseseră atenți la ce se întâmplase în Iowa, New Hampshire sau South Carolina cu alegerile primare au văzut cât este de concentrat, că vrea să le rezolve problemele, și am știut că victoria e în mâinile noastre. 

Mihai Gâdea: Dar cum a fost dezbaterea prezidențială cu Kamala Harris? A fost exact la ce vă așteptați sau ce ne puteți spune?  

Jason Miller: A fost ce ne-am așteptat. Erau niște frustrări legate de modul în care s-a pus problema cu Kamala Harris. Adică, moderatorii nu făceau fact-checking cu ea și ajungeau să-și introducă propria opinie și voce în dezbatere. Deci ajungeau să fie trei la unu, de fapt. 

Mihai Gâdea: Toată lumea cunoaște cât de puternic este președintele Trump și că a fost atât de puternic ca om de afaceri, investitor media, ca o adevărată vedetă de-a lungul întregii vieți. Întrebarea este: își ascultă consilierii și strategul?  

Jason Miller: Cred că este una dintre cele mai mari preconcepții că nu ne ascultă. Ne ascultă cu mare atenție, dar cu câteva condiții. Trebuie să fie ceva bine întemeiat, pentru că uneori poate spune: „Nu sunt de acord, cred că este o idee proastă”.

Încercăm să prezentăm votanților și publicului general ceea ce gândește el într-un mod diferit, și atunci își ascultă membrii echipei. E o mare încredere față de cei care au fost cu el în aceste campanii. Îi ascultă.

Și iată ce vă pot spune: adesea îi place să facă un fel de sondaj, să-i testeze pe cei din jur, și se așteaptă ca toți cei care sunt acolo – fie că sunt șefii de stat major, fie cei care fac fotocopii sau îi aduc cafeaua – să aibă o opinie despre ceea ce se întâmplă. Adresează o întrebare și îi roagă pe toți să răspundă.

Fiecare persoană are dreptul să-și exprime propria voce, pentru că el vrea să știe ce gândesc toți ceilalți și să primească toate informațiile, după care ia singur decizia. 

Mihai Gâdea: Foarte interesant. Acum ați sosit în România, unde este un adevărat haos politic, suntem într-o criză politică. Sigur că toată lumea speră că lucrurile acestea se vor termina cu bine, însă nu s-au desfășurat atât de bine precum speram. Cum înțelegeți ceea ce se întâmplă în România în această criză politică?

Jason Miller: Desigur, am văzut moțiunea de cenzură. Aș spune că sunt un observator care își poate prezenta gândurile, dar aș menționa că am avut ocazia să mă întâlnesc cu președintele Dan când a venit la întâlnirea Consiliului Păcii și am fost foarte impresionat, pentru că am discutat cu președintele mai mult de un sfert de oră. Îmi place foarte mult inteligența lui ascuțită, abordarea lui și, chiar dacă este foarte diferit ca personalitate de președintele Trump, mi-am dat seama imediat că ambii privesc lumea nu dintr-o perspectivă tradițională, ci dintr-una de outsider.

Pentru că ideea este că sunt tot felul de partide și de persoane care ne-au provocat probleme pe care trebuie să le rezolvăm. Mi-a plăcut cum s-a comportat președintele dumneavoastră și, cu siguranță, România trebuie să găsească soluția pentru un prim-ministru, dar aveți destui experți. 

Mihai Gâdea: Foarte interesant că v-ați întâlnit cu președintele Dan și aveți o impresie plăcută după această întâlnire. Ne întrebăm dacă președintele va fi invitat la Casa Albă pentru o vizită oficială de către președintele Trump?  

Jason Miller: Sper să fie așa. Cu siguranță, România are ocazia să fie unul dintre cei mai buni aliați din întreaga regiune. Știu că poate să fie un punct foarte important din punct de vedere militar și al securității energetice, pentru că sunteți între Asia și Europa, foarte aproape de ceea ce se întâmplă cu Iranul în Golful Persic.

România are multe calități și active care pot fi folosite și nu trebuie decât să le folosească la maximum. România trebuie să fie un prieten bun al Statelor Unite și Statele Unite un prieten bun al României.

În ultimii opt-zece ani, președintele Trump a vorbit cu mare drag despre Viktor Orbán, după cum știm, vecinul României, care tocmai a plecat de la putere. Dar cred că situația României se poate îmbunătăți, fie prin parteneriate, fie prin alte ocazii. Și românii pe care i-am văzut vor să profite de posibilitatea de competiție, de oportunități. Le place libertatea și cred că aceste oportunități sunt disponibile.

Mihai Gâdea: Multe sondaje ne arată că în România președintele Trump este foarte popular. Când ministrul de Externe a fost la Washington să se întâlnească cu Marco Rubio, îmi aduc aminte că i-a arătat un sondaj. Românii sunt pro-Trump în foarte mare măsură, pentru că nu este vorba doar de emoții aici, ci și de strategie. Și vorbesc acum cu cel mai bun strateg, care îl cunoaște foarte bine. Ce ar trebui să știe liderii noștri când vor să lucreze cu președintele Trump? Pentru că avem nevoie de Statele Unite, de mai multă securitate și de trupele americane. Probabil că americanii au și alte interese în regiune și, mai ales, în România. Ca atare, ce ar trebui să știm pentru relația noastră cu președintele Trump? Cum să facem ca să intrăm în mintea lui, dacă putem spune așa, în momentul în care vrem să ne atingem obiectivele?  

Jason Miller: Este foarte ușor. România trebuie să arate că este foarte valoroasă în regiunea Mării Negre și în Europa Centrală și de Est. Aș spune tuturor liderilor români care se duc să se întâlnească cu președintele Trump să nu ceară favoruri, înțelegeri sau scutiri, ci să-i prezinte un parteneriat, o strategie de investiții comune.

Să-i prezinte motivele pentru care România este cel mai bun aliat al Statelor Unite și pentru care dolarii americani trebuie să contribuie la parteneriate americane în România, de care să beneficieze ambele țări.

Pentru că președintele Trump are mulți prieteni; are mult mai mulți prieteni decât vă gândiți, iar România are și ea concurența ei în toate țările din jur – în Asia, în Africa, în America de Sud – care vor să atragă atenția președintelui Trump.

Trebuie să-i prezentați un acord, o structură, o strategie care sunt foarte importante acum, în contextul Mării Negre, al prezenței Rusiei și Ucrainei și al eforturilor de reconstrucție, în contextul coridorului vertical și al gazului care este extras din depozitele submarine, precum și al liniei coastei pe care se pot construi stațiuni, al terenurilor agricole și al munților. Toate acestea trebuie arătate Statelor Unite.

Trebuie să își dea seama câte lucruri sunt disponibile, însă trebuie să i se prezinte posibilitatea de a face un acord, o afacere benefică pentru ambele țări, nu doar ceva care să te facă să pleci dezamăgit.

Mihai Gâdea: Permițându-le americanilor să folosească bazele militare pentru operațiunile din Iran, România a luat o decizie foarte importantă. Secretarul de stat Rubio a dat un interviu la Fox News și a lăudat, de altfel, acest comportament al României. Deja suntem la nivelul la care putem începe o conversație de la un nivel egal de parteneriat.

Jason Miller: Cred că președintele dumneavoastră face exact ceea ce trebuie în relația cu americanii. Până acum, de fapt, m-am întâlnit și cu alte persoane din administrație, nu doar cu președintele, oameni care sunt foarte dedicați și care participă la construirea unei alianțe benefice pentru ambele țări.

Președintele, fie că a luat decizia de a intra în Consiliul Păcii, fie că a luat decizia de a oferi bazele militare, a avut o atitudine bună, arătând că România poate fi un partener de încredere pentru Statele Unite.

Cred că ambii președinți nu trebuie decât să se întâlnească și să petreacă mai mult timp împreună. Să nu uităm faptul că politica este o artă a relațiilor și că relațiile trebuie să fie construite astfel încât lucruri și mai bune să se întâmple pentru cele două țări. 

Mihai Gâdea: Se discută acum în România despre faptul că președintele vorbea despre relația cu Europa și Statele Unite. Anumiți oameni s-au emoționat foarte tare atunci când au auzit că președintele spune că este nevoie de o prezență mai mare a Statelor Unite. El a explicat apoi de ce este important să fie așa. Ajungem astfel la o situație politică complicată. Dacă Europa este mama noastră și Statele Unite sunt tatăl nostru, constatăm că există o rivalitate, o bătălie. Uneori, președintele Trump este nemulțumit de Europa, alteori Europa este supărată pe președintele Trump, iar copilului îi este teamă că părinții ar putea divorța din cauza tuturor acestor tensiuni. Așa că, în această situație anume în care resimțim tensiuni în relația dintre Europa și Statele Unite, ce ar trebui să facă România, după părerea dumneavoastră, ca să se asigure că are în continuare o relație foarte bună cu Statele Unite, păstrându-și în același timp o relație foarte bună cu Europa? Pentru că suntem aici și avem nevoie să avem relații bune și cu europenii. 

Jason Miller: Am citit discursul președintelui de Ziua Europei, de 9 mai. Chiar l-am citit în versiunea tradusă, desigur, în zborul cu care am venit, și am fost foarte impresionat. Dacă el este de acord cu ce fac americanii, va spune asta; deci nu avem de ales, este o alegere falsă.

Mi-a plăcut manifestarea de voință care a arătat că, în cazul României, putem să-i respectăm pe liderii cărora le pasă de țara lor și faptul că va pune România pe primul loc, fie că este vorba de relația cu Statele Unite, fie de relația cu alții.

Desigur, mulți își dau seama de problemele din relația cu Uniunea Europeană. Cea mai importantă problemă este faptul că nu liderii aleși sunt cei care iau toate hotărârile, ci birocrații și tehnocrații de la Bruxelles, care nu au nicio responsabilitate directă.

Țări mari precum Franța, Germania, Italia sau alte organizații multinaționale încearcă să se impună prin mărimea lor față de țări ca România. Știind că președintele Dan este dispus să lucreze cu Statele Unite și să spună lucrurilor pe nume, fie că este de acord, fie că nu, mă face să mă bucur de faptul că aveți o atitudine adecvată.

Dacă mi-ați cerut un sfat, cred că ideea este să punem România pe primul loc, și nu Bruxelles-ul.

Mihai Gâdea: Să înțelegem că Statele Unite vor să investească mai mult în România, pentru că vorbim de puterea politică a României și de potențiale afaceri. Ați vorbit și dumneavoastră de discuțiile referitoare la energie. Puteți confirma că Statele Unite ar vrea să investească mai mult în România? Având în vedere toate aceste lucruri și ceea ce s-a întâmplat în Ungaria, strategic avem o mare importanță. Suntem aproape de Orientul Mijlociu, dar și de Rusia. N-ar putea fi acesta unul dintre motivele pentru care americanii de la nivel foarte înalt vin în România?  

Jason Miller: Să spunem lucrurile cu mare atenție și cu grijă: nu vorbesc în numele guvernului sau al administrației Statelor Unite. Vreau însă să laud misiunea ambasadorului american în România, care are o mare experiență în politica externă și care a lucrat anterior cu un senator american.

Însă nu aș fi aici și n-aș interacționa cu românii dacă n-aș crede că guvernul american, pe de o parte, și mediul de afaceri american, pe de altă parte, pot vedea România ca pe un aliat strategic.

Vreau să mai spun că sunt foarte impresionat de forța de muncă din România, care are un nivel ridicat de educație. Astfel, incubatoarele tehnologice sau de apărare și posibilitatea de parteneriate ne arată că România poate fi un loc foarte atrăgător pentru afaceri, chiar dacă reglementările mai pot fi uneori diferite. Însă vom vorbi despre asta altădată.

Cred că în Statele Unite există în administrație oameni importanți care văd România ca pe un aliat cu care vor să facă afaceri. 

Mihai Gâdea: Vedem ce se întâmplă acum în această regiune. Sperăm ca războiul din Ucraina să se sfârșească. Credeți că suntem aproape de un asemenea sfârșit sau nu?  

Jason Miller: Știu că s-au purtat multe discuții, atât la nivelul Departamentului de Stat, cât și la multe alte niveluri. Să ne gândim din nou la cum s-a desfășurat campania electorală americană în 2024.

Președintele Trump vorbea despre conflictul dintre Ucraina și Rusia și a spus că vrea să pună capăt uciderilor fără să aleagă o parte sau alta. Aceasta este mentalitatea de care dau dovadă și negociatorii noștri. Sunt optimist că vom reuși să ajungem la o rezoluție și sper că, cu cât mai repede cei doi lideri se reunesc și decid să pună capăt conflictului, cu atât mai bine va fi.

Pentru că nu este bine ca oamenii să moară, fie că e vorba de ucraineni, fie de ruși; fiecare viață este valoroasă și nu trebuie să moară atâția oameni degeaba. Cu siguranță, Statele Unite pot juca un rol de mediator și sperăm să se întâmple aceste lucruri câtă vreme președintele Trump este la conducere. Am mult mai multă încredere în el decât în cei care i-ar putea urma. 

Mihai Gâdea: Credeți că România ar putea participa la reconstrucția Ucrainei?  

Jason Miller: Cred că România poate juca un rol esențial. Cu siguranță: aveți marele port Constanța, sunteți în proximitatea geografică a Ucrainei și puteți juca un rol cheie în aceste lucrări, pentru că va fi vorba de un efort la scară mondială din care trebuie să faceți parte.

Nu este vorba aici de lucruri care li se oferă pe gratis. Vor apărea locuri de muncă în România, se vor dezvolta industriile și ne putem gândi ce se va întâmpla și mai departe, cum va fi viața după ce se pune capăt acestui conflict. Vom avea nevoie și de alți aliați puternici la Marea Neagră, și contăm pe România. 

Mihai Gâdea: Vreau să vă mai cer un sfat, pentru că avem atât de multe probleme, inclusiv cele legate de faptul că încă nu avem scutire de viză. Cunoașteți povestea. Este o temă foarte importantă pentru români. Poate că avem prieteni și membri ai familiei în Statele Unite, iar mulți tineri care muncesc din greu ar vrea să viziteze Statele Unite. Este țara la care visăm. Ce sugerați pentru rezolvarea acestei probleme cu programul Visa Waiver?  

Jason Miller: Am citit și despre aceste lucruri și cred că, în mare măsură, cei doi președinți, când se vor întâlni și vor discuta, pot lua hotărâri importante. La fel și liderii din domeniul securității. Sigur, Departamentul Securității Interne și Departamentul de Stat pe partea americană, cei de la vămi și patrule trebuie să discute cu omologii români ca să vadă ce îmbunătățiri s-au produs pe partea de securitate și cum s-au rezolvat problemele cu care s-au confruntat anterior Statele Unite.

Cred că și ambasadorul poate juca un rol esențial pentru a duce la rezolvarea acestei probleme. El știe foarte bine cum să lucreze cu ambele țări și am încredere că acest lucru va face ca ambele națiuni să fie foarte fericite. Deși nu vreau să vorbesc în numele ambasadorului, am mare încredere că ne poate ajuta să rezolvăm favorabil aceste lucruri. 

Mihai Gâdea: Am avut șansa de a-l intervieva de curând pe viceprim-ministrul Israelului. L-am întrebat ce se întâmplă cu conflictul de acolo și mi-a spus că peste câteva săptămâni va fi pace. Ce părere aveți despre situația regională legată de Iran? Se va termina peste mai multe săptămâni, mai multe luni sau va dura mult mai mult?  

Jason Miller: Nu sunt în mod oficial în administrația americană. Pot spune însă că președintele Trump încearcă să se asigure că Iranul nu va obține arma nucleară. Vedem că în ultimele decenii au fost mereu conflicte militare importante în Golful Persic și în Orientul Mijlociu, care tot revin.

Președintele Trump știe că nimeni altcineva nu are curajul de a lua decizii care să pună capăt acestui ciclu neîntrerupt. El vrea să se asigure că Iranul nu are arma nucleară și știe că, dacă nu va face asta, abordarea viitoare va fi la fel de ineficientă precum cea din mandatele anterioare, când s-au trimis resurse care au dus în final la finanțarea Hamas, Hezbollah și a altor actori.

Președintele vrea să pună capăt acestor lucruri, dar eu nu sunt nici la Departamentul de Stat, nici în armată și nu particip în echipa de negocieri. Știu însă că președintele Trump vrea să pună capăt înarmării nucleare a Iranului. Mai știu și că are o abordare neconvențională în ceea ce privește încheierea de acorduri.

Am discutat la un moment dat despre Coreea de Nord. Când președintele Trump a ajuns la primul mandat, în 2016, Coreea de Nord reprezenta prima amenințare nucleară despre care îi vorbise președintele Obama. Și iată, nu s-a mai întâmplat nimic grav acolo în zece ani, pentru că președintele Trump a reușit în mod neconvențional să încheie un acord cu ei. Am mare încredere că președintele Trump este chiar persoana care poate rezolva aceste lucruri. Cred, totuși, că există o fractură acolo, pentru că cei mai mulți oameni vor să ducă o viață bună în Iran și nu sunt alături de clerici sau de militarii care, din păcate, dețin armele.

Sunt îngrijorat de situație, așa că, după cum a sugerat și președintele Trump recent, el acționează concentrându-se pe ceea ce este drept. Cel mai ușor i-ar fi să nu facă nimic. Dar știe că la fiecare zece ani apare un nou conflict în Golful Persic și în Orientul Mijlociu și vrea să pună capăt acestor lucruri. 

Mihai Gâdea: Îmi dau seama că știți multe lucruri despre politica și societatea românească. Numiți trei probleme care ar trebui să fie o prioritate pentru autorități, trei chestiuni care să constituie o prioritate absolută. Vorbim de săptămâni întregi despre această criză politică: prim-ministrul spune una, liderul opoziției spune alta și tot așa. Problema principală acum este una de natură economică, pentru că nu ne descurcăm bine și avem mari probleme cu un deficit mare, inflație și altele. Când vine cineva din străinătate, poate să vadă lucrurile mai clar. Vă rog să ne prezentați trei probleme cu care credeți că se confruntă România și care trebuie să fie prioritatea autorităților în căutarea de soluții. 

Jason Miller: Ar trebui să vă răspund ca un politician. Nu pot să vorbesc despre buget sau despre prioritățile cheltuielilor și cred că ar fi nechibzuit să încerc să dau sfaturi românilor despre cum să-și conducă țara. Tot ce pot spune este că oamenii sunt minunați, țara are niște capacități fantastice și sper ca lucrurile să se rezolve destul de repede, astfel încât România să fie din nou o țară măreață. 

Mihai Gâdea: Vă propun să revenim în ultima parte a interviului la președintele Trump. Vă rog să-mi spuneți o poveste frumoasă care îl privește pe președintele Trump, ceva care v-a mers la inimă. 

Jason Miller: Nu-mi faceți viața ușoară. Poate mulți nu știu că președintele Trump este un dezvoltator imobiliar, un constructor; poate nu știu că a condus hoteluri și diverse stațiuni, iar atunci când găzduiește pe cineva, o face cu simț de răspundere, ca și cum ar fi responsabil personal pentru un restaurant sau pentru un grup. Vrea să fie sigur că totul este bine, că friptura este gătită cum trebuie, că băuturile vin cât de repede se poate și că oaspeții profită de facilitățile minunate pe care le avem. Îl interesează foarte mult serviciul oferit clienților.

Chiar și fiind președintele Statelor Unite, merge prin propriul club de la Mar-a-Lago și îi întreabă pe oaspeți dacă le-a plăcut meniul și dacă noile preparate adăugate sunt pe gustul lor. Îl interesează mult familia, inclusiv familia mea, cu care s-a întâlnit de mai multe ori la Casa Albă. Vrea să se asigure, atunci când vin copiii la Casa Albă, că se distrează și că au o experiență plăcută, exact ca în povestea aceea cu fabrica de ciocolată.

Mihai Gâdea: Iată o altă întrebare: cine îi va urma lui Trump? J.D. Vance, Marco Rubio sau poate Scott Bessent? Ce credeți? Cine ar trebui să fie?  

Jason Miller: Să vorbesc direct: președintele a spus clar că, până la alegerile din 2026, nu vorbim despre anul 2028. În campania electorală ne concentrăm exclusiv asupra poziției noastre actuale. Dacă vorbește cineva despre acele alegeri viitoare, nu-i place și o arată în mod clar. 

Președintele a spus că J.D. Vance ar fi un președinte măreț, dar a spus același lucru și despre Marco Rubio și a menționat chiar că și secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, ar putea fi o opțiune valoroasă pe buletinul de vot. Lucrurile se vor rezolva cumva. I-ar plăcea președintelui, poate, să existe o colaborare strânsă între actualul vicepreședinte și echipa de la Externe. Dar cine știe? În politică lucrurile se schimbă repede și nu vreau să vorbesc prea mult despre anul 2028, ca să nu dăm de belea. 

Mihai Gâdea: Întreaga lume a privit ceea ce s-a întâmplat la vizita președintelui Trump în China. Europenii sunt oarecum îngrijorați, pentru că se tem că poate nu fac parte din acest acord sau că poate exista un acord între China și Rusia despre care nu știm. Ce credeți că înseamnă asta cu adevărat pentru relațiile internaționale de acum încolo, având în vedere vizita recentă a președintelui Trump în China?  

Jason Miller: Cred că este important să obținem implicarea Chinei pentru a pune capăt conflictelor din Orientul Mijlociu, pentru că Strâmtoarea Ormuz joacă un rol esențial pentru aprovizionarea chinezilor. De asemenea, și Strâmtoarea Malacca joacă un rol foarte important pentru navigația chineză. Așa că chinezii își dau seama că trebuie ca lucrurile să se stabilizeze, iar iranienii vor asculta de chinezi, pentru că aceștia sunt un client mult prea important datorită afacerilor cu petrol pentru a fi ignorat. 

Cu siguranță există elemente de dezacord pe frontul comercial, așa cum s-a întâmplat întotdeauna, dar China își va păstra atitudinea. Cred că această zonă va reprezenta partea cea mai importantă. În ceea ce privește relația cu Uniunea Europeană, încă nu s-a ajuns la un acord complet și europenii trebuie să muncească mai din greu. Este în interesul Uniunii Europene să colaboreze cu reprezentantul nostru comercial și cred că europenii trebuie să se concentreze pe găsirea unor termeni acceptabili. 

Mihai Gâdea: Credeți că NATO este în pericol din cauza tensiunilor dintre președintele Trump, pe de o parte, și Bruxelles, sau între SUA și Europa? Este NATO în pericol? Reprezintă o adevărată amenințare?  

Jason Miller: Nu, președintele Trump a spus clar că, dacă NATO supraviețuiește și este puternic, o va face pentru că țările își îndeplinesc propriile obligații financiare și de apărare. Sigur că nu vorbesc în numele lui; el va hotărî singur ce vrea să facă în viitor. Mesajul central este că Statele Unite nu pot plăti la nesfârșit pentru toate aceste lucruri.