Antena 3 CNN Actualitate Justiție Surse: Călin Georgescu are rezidență în România de-abia din 2024

Surse: Călin Georgescu are rezidență în România de-abia din 2024

Andrei Paraschiv
2 minute de citit Publicat la 14:07 16 Sep 2025 Modificat la 16:07 16 Sep 2025
Pe 5 decembrie 2024, unul dintre cele mai mari ziare din Austria scria că Georgescu a locuit în Austria timp de 10 ani, între 2011 şi 2021, citând înregistrări din cadastrul austriac. Foto: Agerpres

Fostul candidat pro-rus la alegerile prezidenţiale din 2024, Călin Georgescu, are rezidenţă în România de-abia din 2024, anul cu alegerile prezidenţiale, conform unor surse Antena 3 CNN. Pe 5 decembrie 2024, unul dintre cele mai mari ziare din Austria scria că Georgescu a locuit în Austria timp de 10 ani, între 2011 şi 2021, citând înregistrări din cadastrul austriac.

Călin Georgescu a fost trimis în judecată marți în dosarul în care este acuzat că ar fi plănuit destabilizarea României, cu sprijinul mercenarilor conduși de Horațiu Potra, după anularea primului scrutin prezidențial prin decizia CCR din 6 decembrie.

Potrivit unor surse, fostul candidat susţinut de Kremlin are rezidenţă în România de-abia din 2024.

Pe 5 decembrie anul trecut, unul dintre cele mai mari ziare din Austria scria că el a locuit timp de 10 ani în această țară, din 2011 până în 2021.

"Înregistrările din cadastrul austriac sugerează că Georgescu s-a mutat dintr-o clădire prefabricată din București la Mödling în 2011 și apoi la Alland, în districtul Baden, în 2014. Ulterior, familia sa - el, soția sa Cristela-Elena și cei doi fii - a locuit în municipiul Günselsdorf, tot în districtul Baden, din 2017 până în 2021", potrivit ziarului Kleine Zeitung.

Ce înseamnă să ai rezidenţă în altă ţară

"O persoană fizică este rezidentă dacă îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii: are domiciliul în România sau centrul intereselor vitale este amplasat în România, respectiv statul cu care relaţiile sale personale şi economice sunt mai apropiate. O persoană mai poate fi rezidentă dacă este prezentă în România pentru o perioadă sau mai multe perioade care depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic vizat", potrivit art. 7 pct. 28 din Codul Fiscal.

"În cazul persoanei fizice rezidente într-un stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri care îndeplineşte condiţiile de rezidenţă:

Organul fiscal stabileşte dacă persoana fizică păstrează rezidenţa statului respectiv sau devine persoană fizică rezidentă fiscal în România ţinând cont şi de prevederile convenţiei.

Dacă persoana fizică nu face dovada rezidenţei dintr-un stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri prin prezentarea certificatului de rezidenţă va fi considerată persoană fizică rezidentă în România", potrivit art. 13 din Ordinul MF nr. 1099/2016.

"În urma analizei efectuate pe baza criteriilor de rezidenţă menţionate anterior, organul fiscal stabileşte dacă persoana fizică nerezidentă devine rezidentă în România, caz în care are obligaţie fiscală integrală (persoana fizică datorează impozit pe venit pentru venitul obţinut din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României) în România şi data de la care are această obligaţie, sau nu devine persoană fizică rezidentă în România, caz în care are va fi impozitată numai pentru veniturile obţinute din România", arată art. 16 din Ordinul MF nr. 1099/2016.

Citește mai multe din Justiție
» Citește mai multe din Justiție
TOP articole