Românii plătiți cu salariul minim ar putea primi mai mulți bani în mână fără ca angajatorii să fie nevoiți să le majoreze salariile brute. Reducerea taxelor pe muncă este una dintre variantele propuse Guvernului de reprezentanții mediului de afaceri, în timp ce sindicatele cer și schimbarea modului în care sunt plătite contribuțiile sociale. Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat miercuri seară, la Antena 3 CNN, că toate aceste propuneri vor fi discutate înainte de stabilirea salariului minim pentru 2027.
Ministrul a explicat că a început deja discuțiile separate cu patronatele și sindicatele, înaintea reuniunii Consiliului Național Tripartit, programată pentru această lună. Pe lângă variantele de majorare a salariului minim, au apărut și propuneri prin care angajații să câștige mai mult fără ca firmele să suporte neapărat cheltuieli salariale mai mari.
Una dintre acestea a venit chiar miercuri, în urma întâlnirii dintre Florin Manole și reprezentanții IMM România, organizație care susține interesele întreprinderilor mici și mijlocii.
„Sunt, într-adevăr, scenarii maximaliste ca propunere din partea unora, dar sunt și scenarii mai puțin obișnuite pentru discuțiile din ultimii ani. De exemplu, IMM România ne-a propus astăzi, că azi dimineață am avut discuție cu ei, să evaluăm o scădere de taxare pe salariul minim, care să însemne mai puțină povară pentru companii și mai mulți bani net pentru salariat”, a declarat Florin Manole, la Antena 3 CNN.
Cum ar putea crește salariile nete fără majorarea salariului minim brut
IMM România a cerut menținerea salariului minim la nivelul actual și în 2027, argumentând că multe firme mici nu își permit noi creșteri ale costurilor salariale. În schimb, organizația propune reducerea taxelor pe muncă sau majorarea sumei neimpozabile, astfel încât angajații să primească mai mulți bani în mână.
Mai exact, dacă statul ar încasa taxe mai mici din salariul brut, o parte mai mare din acești bani ar ajunge direct la angajat. În acest fel, venitul net ar putea crește chiar dacă salariul brut rămâne neschimbat.
O altă propunere a venit din partea sindicatelor și presupune transferarea unor contribuții sociale din sarcina angajaților în cea a angajatorilor. În acest caz, efectele asupra salariului net și asupra costurilor firmelor ar depinde de modul în care ar fi aplicată măsura.
„Deocamdată suntem în situația de a primi toate propunerile și de la sindicate și de la patronate. Sunt sindicate care... domnul Hosu a revenit cu ideea justificată de a trece din contribuții de la angajat la angajator. Sunt tot felul de scenarii. Ele toate trebuie ascultate, trebuie discutate în Consiliul Național Tripartit”, a explicat ministrul Muncii.
Florin Manole a precizat că susține „orice scenariu care duce la creșterea puterii de cumpărare a cetățeanului”, dar nu a anunțat deocamdată o decizie privind reducerea taxelor sau modificarea contribuțiilor.
Ministrul a mai spus că, din discuțiile avute cu reprezentanții mediului de afaceri, a reieșit că principala problemă a economiei românești nu este neapărat costul salariilor, ci scumpirea energiei.
„Toată lumea a spus că pierderea de competitivitate pe care o are economia românească astăzi nu vine neapărat din creșterea costului cu forța de muncă, ci în primul rând din creșterea costului cu energia”, a afirmat Manole.
Trei scenarii pentru salariul minim din 2027. Sindicatele cer 5.000 de lei
Discuțiile despre reducerea taxelor au loc în timp ce Guvernul trebuie să stabilească nivelul salariului minim pentru anul viitor. În prezent, salariul minim brut este de 4.325 de lei, iar angajații primesc în mână aproximativ 2.699 de lei.
Ministerul Muncii a transmis partenerilor sociali trei variante pentru salariul minim din 2027. Prima prevede o creștere la 4.593 de lei brut, a doua la 4.884 de lei, iar cea de-a treia la 5.079 de lei brut.
Sindicatele cer ca salariul minim să ajungă la cel puțin 5.000 de lei brut de la 1 ianuarie 2027, susținând că scumpirile din ultimii ani au afectat puternic puterea de cumpărare a angajaților. Patronatele se opun însă unei noi majorări obligatorii, pe motiv că firmele se confruntă deja cu cheltuieli ridicate.