Trei indicii că iarna 2026-2027 va fi una severă în Europa. Efectele cele mai puternice le vom vedea în ianuarie și februarie

Europa ar putea avea parte de o iarnă mult mai instabilă, cu episoade de frig puternic și ninsori mai abundente, dacă vortexul polar se va slăbi așa cum indică primele prognoze pentru sezonul 2026-2027. Severe Weather Europe avertizează că trei semnale importante - dezvoltarea unui Super El Niño, schimbările din stratosferă și lipsa gheții din anumite zone ale Arcticii - cresc riscul ca aerul rece de la Polul Nord să coboare spre continent, mai ales în ianuarie și februarie.

Primele prognoze pentru iarna 2026–2027 arată că vortexul polar s-ar putea slăbi în a doua parte a sezonului, ceea ce ar crește șansele ca aerul rece din zona arctică să coboare spre Europa. Asta nu înseamnă că toată Europa va avea automat o iarnă geroasă și cu multă zăpadă. Un vortex polar slăbit poate favoriza valurile de frig, dar direcția în care se deplasează aerul arctic depinde de circulația atmosferică din acel moment.

Ce este vortexul polar și cum influențează vremea în Europa

Vortexul polar este o zonă vastă de aer rece și vânturi puternice care se formează iarna deasupra Polului Nord. Practic, acționează ca o barieră care ține aerul foarte rece în regiunile arctice.

Vortexul are o parte aflată la altitudini mari, în stratosferă, și una mai apropiată de suprafață, în troposferă. Cele două sunt legate, dar nu se comportă întotdeauna la fel.

Când vortexul polar este puternic și stabil, aerul rece rămâne în nord, iar Europa poate avea perioade mai blânde. Când se slăbește, se deformează sau se rupe, masele de aer arctic pot coborî spre sud.

Într-un astfel de scenariu, nordul și centrul Europei pot avea episoade mai reci și ninsori mai abundente. Totuși, frigul nu ajunge obligatoriu în toate regiunile.

Super El Niño ar putea slăbi vortexul polar

Primul factor urmărit de meteorologi este El Niño, fenomenul legat de încălzirea apelor din Pacificul ecuatorial.

Prognozele citate de Severe Weather Europe indică dezvoltarea unui episod foarte puternic, care ar putea deveni unul dintre cele mai intense din ultimele decenii. În unele zone, temperatura apei ar putea ajunge cu peste 4 grade Celsius peste valorile normale, ceea ce ar încadra fenomenul în categoria Super El Niño.

În trecut, iernile cu El Niño au fost asociate mai des cu episoade de încălzire bruscă a stratosferei. Acestea pot slăbi sau chiar destabiliza vortexul polar, mai ales în decembrie și ianuarie.

Motivul este legat de felul în care El Niño schimbă distribuția presiunii atmosferice. Se poate forma o zonă de presiune scăzută în nordul Pacificului și una de presiune ridicată în apropierea Groenlandei și a nordului Canadei. Această configurație trimite mai multă energie spre stratosferă și poate pune presiune pe vortexul polar.

Datele sezoniere arată o posibilă scădere a vitezei vânturilor din vortex în ianuarie și februarie 2027, semn că acesta s-ar putea slăbi în mijlocul sau spre finalul iernii.

Vânturile din stratosferă complică prognoza

Al doilea factor este Oscilația Cvasi-Bienală, cunoscută drept QBO. Este vorba despre o schimbare periodică a direcției vânturilor din stratosfera tropicală.

În prezent este activă faza vestică, iar aceasta ar urma să se întărească până la iarnă.

În mod normal, această fază ajută vortexul polar să rămână mai puternic. În combinație cu un El Niño foarte intens, efectul poate fi însă diferit. Energia trimisă din Pacific spre stratosferă ar putea slăbi influența stabilizatoare a acestor vânturi.

Asta înseamnă că vortexul polar ar putea începe iarna într-o formă mai solidă, dar s-ar putea slăbi ulterior. Potrivit analizei, riscul unei perturbări ar putea fi mai mare în ianuarie și februarie.

Lipsa gheții din Arctica ar putea avea un rol important

Al treilea factor este întinderea gheții marine din zona arctică. Două regiuni sunt urmărite în mod special: Mările Barents și Kara, aflate la nord de Europa și Rusia, și Marea Ohotsk, din nord-vestul Pacificului.

Studiile arată că lipsa gheții în Mările Barents și Kara poate favoriza un vortex polar mai slab. În schimb, reducerea gheții în Marea Ohotsk tinde să aibă efectul opus.

Situația din acest moment arată puțină gheață în Barents și Kara și o întindere peste normal în Marea Ohotsk. Severe Weather Europe consideră că această combinație este favorabilă unui vortex polar mai slab în iarna 2026–2027.

Și prognoza ECMWF pentru toamnă indică o topire accentuată a gheții în mare parte din Arctica, cu un deficit important în zona Barents–Kara.

Ce s-ar putea întâmpla în Europa dacă vortexul polar se rupe

O prăbușire a vortexului polar apare, de obicei, după o încălzire rapidă a stratosferei. Fenomenul este cunoscut drept încălzire stratosferică bruscă.

Când efectele ajung în straturile mai joase ale atmosferei, presiunea crește deasupra regiunilor polare, iar curentul-jet își poate schimba traseul. În acel moment, aerul rece din jurul Polului Nord poate coborî spre Europa.

Schimbările de la nivelul solului nu apar imediat. De regulă, efectele se văd în primele 30 de zile după un astfel de episod.

În mod obișnuit, nordul și centrul Europei au temperaturi sub normal și mai multe ninsori după o perturbare puternică a vortexului polar.

Un exemplu a fost episodul de la sfârșitul lunii ianuarie 2026, când aerul rece a ajuns în nordul și centrul Europei. Atunci, vortexul polar a fost puternic perturbat, dar nu s-a prăbușit complet.

Super El Niño, vânturile din stratosferă și deficitul de gheață din zona Barents–Kara arată că există o probabilitate mai mare decât de obicei ca vortexul polar să fie slăbit în iarna 2026–2027. Dacă acest lucru se va întâmpla, unele regiuni din Europa ar putea avea mai multe zile reci și episoade de ninsoare, mai ales în a doua parte a iernii. Sunt însă doar semnale timpurii. Un vortex polar perturbat nu înseamnă automat ger și zăpadă în toată Europa, iar zonele care vor fi afectate vor putea fi stabilite abia mai aproape de sezonul rece.