Un glob de chihlimbar vechi de 99 de milioane de ani a conservat o muscă străveche ca în scena unui spectacol de groază: cu corpul fructifer al unei ciuperci zombie ieșindu-i din cap.
Insecta, împreună cu un al doilea specimen al unei furnici tinere infectate cu o ciupercă similară, sunt două dintre cele mai vechi exemple ale unui fenomen natural bizar care implică paraziți fungici care deturnează corpul gazdelor lor înainte de a le ucide în cele din urmă.
„Chihlimbarul ne oferă această oportunitate de a vizualiza relațiile ecologice străvechi păstrate în fosile”, a declarat, pentru CNN, Yuhui Zhuang, doctorand la Institutul de Paleontologie al Universității Yunnan din sud-vestul Chinei.
„În general, aceste două fosile sunt foarte rare, cel puțin printre zecile de mii de specimene de chihlimbar pe care le-am văzut, și doar câteva au păstrat relația simbiotică dintre ciuperci și insecte”, a adăugat Zhuang, autorul principal al unui studiu privind fosilele publicat pe 11 iunie în revista Proceedings of the Royal Society B: Biological Sciences.
Zhuang și colegii săi au numit două specii necunoscute până acum de ciuperci antice din genul Ophiocordyceps în urma cercetărilor lor asupra chihlimbarului, care au implicat utilizarea microscoapelor optice pentru a studia bucățile minuscule de chihlimbar și a tomografiei microcomputere pentru a realiza imagini 3D ale insectelor infectate cu ciuperci. Ei au găsit primul, numit Paleoophiocordyceps gerontoformicae, pe furnică și al doilea, Paleoophiocordyceps ironomyiae, pe muscă.
„Descoperirea acestor două fosile sugerează că ecosistemele terestre erau deja foarte complexe și că Ophiocordyceps, în special, ar fi putut începe să acționeze ca „prădători” ai insectelor în perioada Cretacicului, reglând populațiile anumitor grupuri”, a declarat Zhuang.
Ciuperci zombie înainte și acum
În prezent, ciupercile parazite, cunoscute și sub denumirea de ciuperci entomopatogene, infectează o gamă largă de grupuri de insecte, inclusiv furnici, muște, păianjeni, cicade și gândaci, potrivit Muzeului de Istorie Naturală din Londra.
În cazul furnicilor tâmplar, sporul ciupercii Ophiocordyceps aterizează pe capul unei furnici, intră în creierul acesteia printr-o zonă slabă din exoscheletul insectei și preia controlul furnicii pentru a facilita răspândirea sa, a declarat Conrad Labandeira, cercetător principal și conservator de artropode fosile la Muzeul Smithsonian de Istorie Naturală din Washington, DC, care nu a fost implicat în studiu.
Paleoophiocordyceps și-a zombificat probabil gazdele în moduri similare, potrivit lui Labandeira.
„Se pare că furnicile, dintr-un motiv oarecare, au fost vizate mai devreme pentru zombificare, iar în prezent sunt principalele destinatare ale acestei ciuperci parazitoide”, a declarat Labandeira. El a adăugat că muștele sunt doar rareori afectate de aceste ciuperci parazite în prezent, ceea ce face ca un exemplu fosilizat să fie deosebit de interesant.
Specia de ciupercă care a infectat furnica preistorică ar putea fi un strămoș al ciupercilor zombie-ant și, prin urmare, probabil că a controlat organismul gazdei sale în moduri similare, a declarat coautorul studiului, João Araújo, conservator de micologie și profesor asistent la Muzeul danez de istorie naturală. Au fost descoperite foarte puține specimene de ciuperci parazite antice, astfel încât se cunosc puține lucruri despre evoluția lor.
Insecte ucise de ciuperci și prinse în rășină lipicioasă de copac
Cele două insecte au fost probabil ucise de ciuperci înainte de a fi prinse în rășina lipicioasă de copac care formează în cele din urmă chihlimbarul, a spus Araújo, menționând că majoritatea ciupercilor entomopatogene își ucid gazdele pentru a produce corpul fructifer.
Această diversitate parazitară pierdută a avut un rol semnificativ în modelarea planetei pe care trăim astăzi, a declarat Phil Barden, profesor asociat la departamentul de științe biologice al Institutului de Tehnologie din New Jersey, care a lucrat la fosilele de chihlimbar.
„Chiar dacă găsim o diversitate remarcabilă de organisme înmormântate în chihlimbar, este important să ne amintim că nu surprindem decât cele mai mici fragmente. Pentru orice furnică sau gândac fosil, ne putem imagina toți paraziții, ciupercile și bacteriile pe care aceste insecte le susțin”, a declarat Barden, care nu a fost implicat în noul studiu, prin e-mail.
A fost „fascinant să vedem că unele dintre ciudățeniile lumii naturale pe care le vedem astăzi erau prezente și la apogeul erei dinozaurilor”, a declarat Edmund Jarzembowski, coautor al studiului, profesor și cercetător asociat la Muzeul de Istorie Naturală din Londra.
Fosila este cea mai recentă apariție din bogatele câmpuri de chihlimbar din Myanmar.
În timp ce fosilele de chihlimbar au fost unele dintre cele mai interesante descoperiri din paleontologie în ultimii ani, au apărut preocupări etice cu privire la proveniența chihlimbarului din regiunea devastată de războiul civil.
Zhuang a declarat că fosilele provin de pe piețele de chihlimbar din Myanmar. Studiul a menționat că specimenele au fost achiziționate înainte de 2017 și, după cunoștințele autorilor, nu au fost implicate în conflicte armate sau etnice.