Antena 3 CNN › Actualitate › Cultură › Un instrument de scris extrem de rar, vechi de aproape 2.000 de ani şi găsit la Alba Iulia, a fost expus la Naţional al Unirii

Un instrument de scris extrem de rar, vechi de aproape 2.000 de ani şi găsit la Alba Iulia, a fost expus la Naţional al Unirii

A.E.D.
2 minute de citit Publicat la 17:10 03 Noi 2026 Modificat la 17:12 03 Noi 2026
Un instrument de scris extrem de rar, vechi de aproape 2.000 de ani şi găsit la Alba Iulia, a fost expus la Naţional al Unirii. Sursa colaj foto: Facebook/Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia

Un instrument de scris, un stylus utilizat de romani pentru scrierea pe tăbliţele cerate, un obiect de bronz extrem de rar prin decor, descoperit în urmă cu trei ani în zona cimitirului din Alba Iulia, poate fi admirat pe durata lunii noiembrie în cadrul unei mini-expoziţii, vernisată marţi la Muzeul Naţional al Unirii (MNU) Alba Iulia, potrivit Agerpres. "Invităm pe cei care vin la Muzeul Naţional al Unirii să se oprească două-trei minute, să citească textul pe care l-am adăugat piesei şi să se uite la ea şi să se gândească la faptul că, odată, cineva a scris cu acest obiect", a transmis George Bounegru, cercetător ştiinţific la MNU Alba Iulia.

Artefactul a fost găsit prin cercetarea arheologică preventivă declanşată în urma distrugerii unui sarcofag roman cu inscripţie de către o firmă privată, efectuată în zona vestică de extindere a Cimitirului Municipal din Alba Iulia în anul 2023.

"Piesa a ieşit la curăţarea unui complex, complexul numărul 59, o groapă de epocă romană, imediat de la răzuire, şi încă de atunci m-a surprins prin faptul că: unu, era întreagă; doi, prezenta anumite caracteristici diferite de alte piese similare", a declarat George Bounegru, cercetător ştiinţific la MNU Alba Iulia.

El a precizat că în colecţiile muzeului mai există instrumente de scris, fie din fier, fie din bronz, dar niciunul dintre ele nu este o piesă întreagă şi nu are decorul ca cea expusă. În vreme ce unul dintre capete este ascuţit pentru incizare, celălalt este aplatizat, fiind folosit pe post de "gumă" pentru răzuirea la nevoie şi netezirea ulterioară a suportului cerat. 

"Are trei componente. Capătul cu care se scria, tija şi capătul distal, sub forma unei spatule, cu care se răzuia, se corecta o eventuală greşeală", a explicat George Bounegru.

Acesta a menţionat că ceea ce individualizează instrumentul de scris descoperit la Apulum de altele din Imperiul Roman este "alternanţa unui decor pe care îl prezintă pe corpul său, o alternanţă de decor incizat, cu suprafeţe netede sub forma unor triunghiuri care se întretaie".

George Bounegru a afirmat că sunt destul de puţine piese cu decor similar.

Potrivit acestuia, într-o lucrare care prezintă instrumentele de scris din zona Limesului German, o cercetătoare evidenţiază doar două piese care au decor similar cu cel de la Apulum, iar în Dacia Romană, o piesă descoperită la Ulpia Traiana Sarmisegetuza are, de asemenea, o alternanţă a decorului similară cu cea de la Apulum.

"Vârful este ascuţit, dar tija pornind de la vârf se îngustează cumva înspre «gumă». «Guma» are umerii foarte bine reliefaţi şi pereţii concavi. Aceşti pereţi concavi şi aceste elemente toate la un loc oferă o datare tipologică instrumentelor de scris.

 În cazul nostru, piesele similare se încadrează în secolul al II-lea şi întotdeauna în săpăturile arheologice, piesele mărunte dau sarea şi piperul săpăturii, coroborată cu celelalte instrumente, o putem data în prima jumătate a secolului al II-lea chiar. Deci, putem rafina cronologia şi pe baza analogiilor din alte provincii şi pe baza celorlalte piese ieşite în acelaşi context cu piesa noastră", a precizat George Bounegru în timpul discursului său.

Acesta a punctat că nu oricine îşi putea permite un instrument de bronz, mai ales decorat şi să arate atât de bine ca piesa expusă.

"Invităm pe cei care vin la Muzeul Naţional al Unirii să se oprească două-trei minute, să citească textul pe care l-am adăugat piesei şi să se uite la ea şi să se gândească la faptul că, odată, cineva a scris cu acest obiect", a mai menţionat George Bounegru. 

Citește mai multe din Cultură
» Citește mai multe din Cultură
TOP articole