O echipă de cercetători a făcut o descoperire surprinzătoare după ce a analizat în detaliu un meteorit provenit de pe Marte și ajuns pe Pământ. În interiorul unui mic fragment de rocă au fost găsite câteva granule de granat, un mineral care nu mai fusese identificat niciodată într-o probă venită de pe Marte, potrivit Science Alert.
Descoperirea ridică numeroase întrebări despre trecutul geologic al Planetei Roșii și despre procesele care au modelat-o de-a lungul anilor.
Un mineral care nu ar trebui să fie acolo
Pe Pământ, granatul se formează de obicei în condiții de temperaturi foarte ridicate, presiuni intense sau în urma unor transformări chimice complexe ale rocilor.
Până acum, oamenii de știință nu identificaseră pe Marte condiții care să explice apariția acestui mineral.
De aceea, cercetătorii încearcă să afle dacă granatul s-a format într-adevăr pe Marte și, dacă da, ce proces geologic l-a produs. Există însă și o altă posibilitate: mineralul ar fi putut proveni din altă parte a Sistemului Solar și să fi ajuns pe Marte înainte de a fi încorporat în rocă.
Potrivit geologului planetar Tanya Kizovski, noua descoperire extinde considerabil lista proceselor geologice considerate posibile pe Marte și ar putea oferi indicii despre modul în care planeta s-a schimbat în timp.
O descoperire făcută aproape din întâmplare
Când au examinat meteoritul, cercetătorii au observat o zonă foarte mică ce părea neobișnuită din punct de vedere chimic.
Inițial au crezut că este vorba despre piroxen, un mineral comun în meteoriți. Totuși, rezultatele nu se potriveau perfect, iar echipa a decis să verifice din nou proba.
Analizele suplimentare au confirmat că era vorba despre andradit, o varietate bogată în fier a granatului.
Surpriza a fost cu atât mai mare cu cât mineralul a fost găsit doar sub forma câtorva granule microscopice, într-un fragment de rocă de aproximativ 0,8 x 0,5 milimetri, mai mic decât o sămânță de mac.
Meteoritul care ascunde poveștile geologice ale lui Marte
Meteoritul, cunoscut sub numele de NWA 8171, este deja bine cunoscut în comunitatea științifică.
El este alcătuit dintr-un tip de rocă numit brecie bazaltică, format atunci când magma se răcește și încorporează fragmente de alte minerale. Cercetătorii îl compară cu un chec cu fructe: bazaltul reprezintă „aluatul”, iar incluziunile minerale sunt asemănătoare fructelor și nucilor din compoziție.
Tocmai această structură complexă îl transformă într-o adevărată arhivă geologică, capabilă să ofere informații despre activitatea vulcanică și istoria timpurie a planetei Marte.
De ce sunt granatele atât de importante?
Granatele sunt considerate de geologi adevărați „martori” ai trecutului.
Aceste minerale păstrează informații despre temperatura, presiunea și mediul chimic în care s-au format. În plus, ele pot fi folosite pentru a determina momentul în care au avut loc anumite evenimente geologice și conțin adesea urme ale altor minerale care dezvăluie detalii suplimentare despre mediul înconjurător.
Din acest motiv, descoperirea unui granat într-un meteorit marțian este deosebit de valoroasă.
Cum s-ar fi putut forma?
În prezent, cercetătorii iau în calcul mai multe scenarii.
Unul dintre ele presupune existența unui tip de magmă marțiană care nu a mai fost identificat până acum. O altă ipoteză este că granatul s-a format prin metamorfism, proces prin care rocile sunt transformate sub acțiunea temperaturilor ridicate, a presiunii sau a fluidelor fierbinți.
Pe Marte, asemenea condiții ar fi putut apărea în urma impactului unui meteorit uriaș sau atunci când magma a urcat din adâncul planetei spre crustă.
Totuși, oamenii de știință nu exclud încă posibilitatea ca fragmentul care conține granatul să nu fie originar de pe Marte.
Următorul pas
Pentru a rezolva misterul, cercetătorii vor analiza raporturile izotopice ale mineralului.
Dacă acestea se vor potrivi cu cele întâlnite în alte minerale marțiene, va exista o dovadă puternică că granatul s-a format chiar pe Marte.
Potrivit geologului planetar James Darling, descoperirea adaugă o dimensiune complet nouă înțelegerii geologiei marțiene și deschide o fereastră fascinantă către evoluția uneia dintre cele mai studiate planete din Sistemul Solar.
Rezultatele cercetării au fost publicate în revista științifică Geochemical Perspectives Letters.