Un nou model de inteligență artificială care poate estima vârsta biologică a unei persoane dintr-un selfie ar putea ajuta la deciziile privind tratamentul cancerului. Modelul este capabil să prezică vârsta biologică a unei persoane, adică starea generală a organismului și ritmul în care acesta îmbătrânește, pe baza unui simplu selfie, scrie Live Science.
Modelul, numit FaceAge, estimează vârsta biologică a unei persoane în raport cu vârsta sa cronologică, adică vârsta reală, în ani. Creatorii săi susțin că acest instrument ar putea sprijini medicii în alegerea celor mai potrivite tratamente pentru afecțiuni precum cancerul. Totuși, un expert extern a avertizat că modelul trebuie să demonstreze, prin date suplimentare, că poate îmbunătăți semnificativ rezultatele tratamentului sau calitatea vieții pacienților înainte de a fi utilizat în practica clinică.
"Unul dintre primele lucruri pe care le face un medic când tratează un pacient cu cancer este să evalueze cât de bine se simte pacientul.Această evaluare este adesea subiectivă, dar influențează multe decizii legate de tratament, cum ar fi intensitatea sau agresivitatea acestuia", a declarat Hugo Aerts, directorul Programului de Inteligență Artificială în Medicină de la Spitalul General Brigham din Massachusetts, într-o conferință de presă susținută pe 7 mai.
De exemplu, un pacient care pare biologic mai tânăr ar putea tolera mai ușor un tratament intens și ar putea avea șanse mai mari de supraviețuire, comparativ cu un pacient care pare mai îmbătrânit.
"FaceAge ar putea transforma această evaluare subiectivă într-o măsură obiectivă", au explicat autorii studiului, publicat pe 8 mai în revista Lancet Digital Health. Estimarea vârstei biologice ar putea deveni astfel un indicator suplimentar în luarea deciziilor medicale.
Modelul a fost antrenat cu ajutorul a peste 58.000 de fotografii ale unor persoane cu vârsta de peste 60 de ani, despre care se presupunea că aveau o stare de sănătate medie pentru vârsta lor. Pe baza acestor imagini, algoritmul a învățat să estimeze vârstele cronologice +ale persoanelor, plecând de la presupunerea că vârsta biologică era apropiată de cea cronologică – deși cercetătorii recunosc că această presupunere nu se aplică în toate cazurile.
Ulterior, FaceAge a fost folosit pentru a analiza peste 6.000 de pacienți cu cancer. Rezultatele au arătat că, în medie, acești pacienți păreau cu aproximativ cinci ani mai în vârstă decât vârsta lor cronologică. În plus, modelul a evidențiat o corelație între estimările sale și rata de supraviețuire: cu cât o persoană arăta mai îmbătrânită, indiferent de vârsta reală, cu atât avea șanse mai mici de a supraviețui. Prin contrast, vârsta cronologică nu s-a dovedit un indicator relevant al supraviețuirii.
Totuși, FaceAge nu este încă pregătit pentru utilizare clinică. Setul de date utilizat pentru antrenarea algoritmului a fost alcătuit din imagini preluate de pe IMDb și Wikipedia – surse care nu reflectă în mod fidel populația generală și care pot include imagini modificate digital, persoane care au suferit intervenții estetice sau care duc stiluri de viață atipice.
"Sunt necesare studii suplimentare, pe seturi de date mai extinse și mai reprezentative, pentru a înțelege cum influențează acești factori acuratețea modelului", au precizat autorii.
Cercetătorii continuă să îmbunătățească algoritmul, testându-l și în alte contexte medicale, nu doar oncologice. În paralel, ei investighează ce trăsături analizează modelul pentru a genera predicțiile.
"Odată finalizat, FaceAge ar putea deveni un instrument util pentru ajustarea intensității tratamentelor, precum chimioterapia sau radioterapia, în funcție de profilul biologic individual", a declarat Dr. Ray Mak, coautor al studiului și oncolog radioterapeut la Mass General Brigham.
De altfel, un studiu clinic comparativ este în pregătire, pentru a evalua eficiența FaceAge față de metodele clasice de evaluare a fragilității pacienților.
Cercetătorii subliniază și nevoia unor reguli etice clare privind utilizarea modelului. Ar trebui stabilit, de exemplu, dacă estimările FaceAge pot fi accesate de companiile de asigurări pentru a lua decizii legate de acoperirea serviciilor medicale.
"Este esențial să ne asigurăm că aceste tehnologii sunt utilizate doar în interesul pacientului", a avertizat Aerts.
"Totodată, medicii vor trebui să decidă cu grijă când și cum să folosească acest instrument în practica medicală", a afirmat Nicola White, cercetătoare în îngrijiri paliative la University College London, care nu a fost implicată în studiu.
"Relația cu oamenii nu este la fel ca relația cu statisticile. Este nevoie de un studiu pe termen lung pentru a evalua dacă integrarea FaceAge în luarea deciziilor medicale îmbunătățește calitatea vieții pacienților", a subliniat ea.
În cele din urmă, autorii au concluizionat faptul că acest model nu este destinat să ia decizii în locul medicilor.
"FaceAge nu înlocuiește judecata clinică, dar ar putea deveni un instrument complementar, oferind medicului un nou indicator – asemenea unui semn vital – pentru a personaliza tratamentul pacientului", a spus Mak.