Guvernul german a încercat sâmbătă să minimalizeze impactul anunţului Pentagonului privind retragerea a aproximativ 5.000 de soldaţi americani din ţară, o mişcare considerată simbolică, dacă nu ar reprezenta o altă lovitură dată relaţiei transatlantice şi dacă nu ar presupune o alta, mai problematică, pentru Germania şi Europa: anularea aparentă a desfăşurării de arme cu rază medie de acţiune, scrie într-o analiză EFE, citată de Agerpres.
Ministrul apărării german, Boris Pistorius, a declarat într-un comunicat că retragerea parţială "era previzibilă", având în vedere revizuirea de către SUA a desfăşurării trupelor sale în întreaga lume.
Însă anunţul Pentagonului a luat prin surprindere şi guvernul şi armata, deoarece atât inspectorul general al Bundeswehrului, Carsten Breuer, cât şi ministrul de externe Johann Wadephul se întorseseră cu o impresie pozitivă din recentele lor călătorii în SUA.
Cancelarul german Friedrich Merz a descris relaţiile sale cu Trump ca fiind "invariabil bune" chiar şi miercuri, după ce Trump a ameninţat că va retrage trupele din Germania în urma afirmaţiei lui Merz că Washingtonul nu are o strategie de ieşire din conflictul său cu Iranul şi că Teheranul "umileşte" SUA.
Retragerea din lunile următoare va afecta o întreagă brigadă deja desfăşurată şi un batalion cu armament cu rază lungă de acţiune care urma să sosească în ţară la sfârşitul acestui an, potrivit CBS News şi The Washington Post.
Aceasta ar reprezenta o lovitură semnificativă pentru Germania şi Europa, deoarece în 2024 SUA - în mandatul preşedintelui democrat Joe Biden - şi Germania au convenit asupra desfăşurării de rachete de croazieră convenţionale americane Tomahawk cu o rază de acţiune de până la 2.500 de kilometri în ţara central-europeană începând cu 2026, în scopul descurajării şi apărării împotriva ameninţării ruseşti.
O breşă în descurajarea europeană şi un mesaj către aliaţi
Astfel, SUA urma să umple un gol pentru europeni, care în prezent nu dispune de armament propriu cu rază medie de acţiune.
"Prin decizia de a nu desfăşura arme americane cu rază medie de acţiune, Donald Trump slăbeşte descurajarea convenţională a NATO şi creează un decalaj de capabilităţi pe care europenii nu îl pot încă acoperi", a declarat expertul militar Carlo Masala pentru săptămânalul Der Spiegel.
SUA "deţin monopolul de facto în cadrul NATO" asupra armamentului cu rază lungă de acţiune, a scris pe platforma X directorul think tank-ului EDINA pentru apărare europeană, Christian Moelling. "De aceea, acest lucru este mai grav din punct de vedere operaţional decât numărul de soldaţi", a adăugat el, citat de Reuters.
Deşi anunţul se referă în prezent doar la Germania - Trump a ameninţat, de asemenea, că va retrage trupe din Spania şi Italia din cauza poziţiei lor faţă de Iran - mesajul este adresat tuturor aliaţilor europeni, potrivit declaraţiilor ministrului apărării german.
"Este clar: în cadrul NATO, trebuie să devenim mai europeni pentru a putea să rămânem transatlantici. Cu alte cuvinte, noi, europenii, trebuie să ne asumăm o responsabilitate mai mare pentru propria securitate", a afirmat Pistorius.
NATO, prin intermediul purtătoarei sale de cuvânt Allison Hart, a menţionat, de asemenea, că "această ajustare subliniază necesitatea ca Europa să continue să investească mai mult în apărare şi să îşi asume o parte mai mare de responsabilitate pentru securitatea noastră comună", un efort în care s-au observat "progrese" de la acordul de a investi 5% din PIB în apărare până în 2025.
Prim-ministrul polonez Donald Tusk a criticat anunţul, afirmând că "cea mai mare ameninţare la adresa comunităţii transatlantice nu sunt duşmanii săi externi, ci dezintegrarea continuă a alianţei noastre".
Republicani de top, îngrijoraţi
Congresmenii republicani Roger Wicker şi Mike Rogers, preşedinţi ai comisiilor pentru forţe armate din Senat şi respectiv Camera Reprezentanţilor, s-au declarat "foarte îngrijoraţi" de anunţul Pentagonului privind retragerea a 5.000 de militari din Germania, relatează Reuters.
Cei doi au declarat că trupele nu ar trebui mutate din Europa, ci mutate către est.
"Reducerea prematură a prezenţei avansate a Americii în Europa înainte ca aceste capacităţi să fie pe deplin realizate riscă să submineze descurajarea şi să transmită un semnal greşit (preşedintelui rus) Vladimir Putin", au transmis cei doi într-o declaraţie comună.