Unul dintre cele mai vechi și mai mari mistere ale Pământului, rezolvat parțial cu ajutorul inteligenței artificiale

Liniile Nazca, unul dintre marele mistere ale Planetei, au fascinat și a preocupat savanții timp de decenii. Astăzi însă, secretele acestor geoglife din Peru sunt descifrate mai rapid și mai eficient cu ajutorul inteligenței artificiale, scrie Earth.com, care citează un studiu publicat în prestigioasa revistă Proceedings of the National Academy of Sciences.

Privit de la sol, peisajul câmpiilor arse de soare din Peru pare monoton – o întindere de pământ de culoarea ocrului și niște pietre risipite. Însă, din aer, lucrurile se schimbă dramatic: gravuri palide, cunoscute sub numele de geoglife Nazca, se întind pe o distanță de peste 50 de kilometri, ca niște pagini uriașe dintr-o carte ilustrată a unei civilizații dispărute.

Timp de secole, aceste forme colosale – reprezentând animale, siluete umane și motive abstracte – au uimit savanții. Săpate în sol cu aproximativ două milenii în urmă, scopul lor rămâne și astăzi învăluit în mister. De-a lungul decadelor, fiecare nou studiu a ridicat mai multe întrebări decât a oferit răspunsuri, însă inteligența artificială a făcut descifrarea geoglifelor mult mai ușoară, scrie Earth.com.

Masato Sakai, profesor la Universitatea Yamagata din Japonia, a dedicat peste 20 de ani cercetării geoglifelor de pe platoul arid Pampa Nazca. Clima extrem de uscată și izolarea geografică au protejat aceste forme de eroziune și activități umane.

Inițial, cartografierea acestor forme se baza pe imagini aeriene și satelitare, dar multe dintre ele – mai ales cele slabe sau incomplete – rămâneau nedetectate. Multe dintre aceste figuri de relief, uneori de dimensiunea unui autobuz urban, se ascund cu ușurință în culorile prăfuite ale deșertului.

Salt spectaculos al descoperirilor după folosirea AI

Într-un parteneriat cu IBM Research, echipa lui Sakai a antrenat un model de inteligență artificială (AI) cu exemple de geoglife cunoscute, apoi a analizat imagini de înaltă rezoluție ale regiunii.

Rezultatul? În doar șase luni, sistemul a identificat 303 noi desene de tip suprafață – aproape dublând numărul cunoscut anterior. Acest salt spectaculos ridică totalul geoglifelor confirmate la 430, dintre care 318 au fost documentate de Universitatea Yamagata din 2004 încoace.

Modelul AI a tratat deșertul ca pe o grilă de plăcuțe vizuale, evaluând fiecare segment în căutare semnelor de activitate umană. Pentru a compensa setul limitat de date, cercetătorii au fragmentat fiecare simbol în imagini mai mici, oferind algoritmului mai mult material pentru învățare și antrenament.

Science Focus a scris în aprilie că această descoperire marchează un salt înainte semnificativ în rezolvarea unuia dintre cele mai mari puzzle-uri ale arheologiei.

Ce ne spun noile descoperiri?

Multe geoglife recent descoperite sunt situate la o distanță de 43 de metri de traseele utilizate de populațiile antice. Acestea prezintă siluete umane, animale stilizate și capete izolate și stranii.

Potrivit lui Sakai, capetele umane reprezintă sacrificii rituale. Amplasarea unor trasee în apropiere sugerează că grupuri mici de oameni au folosit aceste imagini ca materiale didactice sau ca îndemnuri spirituale în timpul călătoriilor lor obișnuite.

Fragmentele ceramice găsite în apropiere indică faptul că aceste geoglife nou-descoperite ar putea fi mai vechi decât desenele liniare. Tematica lor este predominant domestică – spre deosebire de animalele sălbatice omniprezente în desenele de tip linie, potrivit studiului.

AI și viitorul arheologiei

Succesul din Peru arată că inteligența artificială poate evidenția comori ascunse fără a afecta siturile arheologice. Tehnologii similare sunt deja folosite pentru a localiza epave în Marea Mediterană și temple ascunse în junglele Cambodgiei. Pe măsură ce acoperirea satelitară se îmbunătățește, echipe mai mici vor analiza regiuni vaste pentru a căuta urme subtile de viață antică.

În cazul Liniilor Nazca, provocarea următoare este conservarea. Mineritul, turismul necontrolat și infrastructura modernă amenință stratul fragil de sol de la suprafață. Hărțile digitale generate de AI oferă autorităților un ghid precis pentru protejarea siturilor — indicând exact unde sunt necesare garduri, semnalizare sau redirecționări.

Publicarea digitală a acestor hărți nu doar sprijină eforturile de conservare, ci deschide și uși pentru colaborare globală. Cercetători din întreaga lume pot acum analiza modul în care aceste desene colosale sunt influențate de schimbările climatice, rutele comerciale sau de transformări sociale petrecute de-a lungul a peste cincisprezece secole, potrivit Earth.com.