Căldura extremă pune presiune pe „băncile de brânză” ale Italiei, depozitele cu temperatură controlată din Emilia-Romagna, unde sute de mii de roți de Parmigiano Reggiano sunt păstrate drept garanție pentru împrumuturile acordate fermierilor, majorând facturile la energie și diminuând oferta de lapte care le umple, potrivit Euronews.
Valurile de căldură din această vară din nordul Italiei au ajuns la un bilanț neobișnuit, și anume depozitele în care creditorii regionali păstrează brânza aflată la maturat drept garanție pentru banii pe care îi avansează fermierilor producători de lactate.
Credito Emiliano, cunoscută sub numele de Credem, acceptă roți de Parmigiano Reggiano nematurate drept garanție din 1953. Filiala sa, Magazzini Generali delle Tagliate, maturează brânza în Reggio Emilia și Modena, deținând peste jumătate de milion de roți în valoare de peste 300 de milioane de euro.
Producătorii primesc în avans între 60% și 80% din valoarea unei roți, deoarece Parmigiano trebuie să fie maturat cel puțin 12 luni și adesea 24 sau 36 de luni, blocând lichidități pe care micile fabrici de brânzeturi nu și le pot permite să le imobilizeze.
Blockchain-ul le permite acum fermierilor să ofere roțile drept garanție în timp ce brânza rămâne în propriile lor spații, dublând capacitatea de creditare a băncii.
Cu toate acestea, păstrarea acestor stocuri la temperatura potrivită a devenit considerabil mai riscantă. Consumul zilnic de energie al depozitelor a crescut cu aproximativ 30% în perioada de vârf a căldurii din acest an, obligând banca să modernizeze sistemele de răcire și centralele termice, să adauge izolație și să extindă producția de energie regenerabilă.
Având în vedere că unele roți se maturează uneori timp de trei ani, fiecare vară fierbinte amplifică costurile cu mult înainte ca brânza să poată fi vândută, iar vara anului 2026 se îndreaptă spre a fi una dintre cele mai fierbinți din istoria înregistrată a Italiei.
Unde se resimt pagubele
Presiunea provocată de căldura extremă începe în grajd. Odată ce temperaturile depășesc 40°C, vacile stau mai mult culcate și mănâncă mai puțin, reducând producția de lapte cu până la 10%.
„Căldura extremă afectează calitatea și cantitatea laptelui”, a declarat Nicola Bertinelli, președintele Consorțiului Parmigiano Reggiano.
Regulile lasă puțin loc de manevră: brânza poate fi produsă doar în cinci provincii, din laptele vacilor hrănite cu iarbă și fân cultivate acolo, astfel că un sezon secetos afectează hrana și efectivele.
Miza este mare, Italia producând 4,19 milioane de roți în 2025, reprezentând vânzări către consumatori de aproximativ 4 miliarde de euro, potrivit Consorțiului Parmigiano Reggiano.
Economiștii spun că efectele căldurii apar de obicei în acest fel, indirect și cu întârziere.
R. Jisung Park, economist specializat în piața muncii la Wharton School, a spus că, în amonte, căldura produce „efecte măsurabile asupra valorii companiilor în aval”, un tipar vizibil atunci când un episod de căldură într-un grajd de vaci devine o problemă de cost pentru o bancă câteva luni mai târziu.
Un studiu al Băncii Centrale Europene publicat în martie a constatat că impactul căldurii extreme asupra creșterii economice este mai redus în Italia și Spania decât în Germania, întrucât economiile sudice sunt mai bine adaptate, însă o cifră modestă la nivel general poate ascunde pierderi semnificative de-a lungul lanțului.