Europa se pregătește să inaugureze vineri primul său supercomputer din clasa exascale, botezat Jupiter, găzduit la Centrul de Cercetare Jülich din vestul Germaniei. Proiectul, susținut de Nvidia, este prezentat drept „cel mai rapid din Europa” și promite să devină un instrument esențial pentru cercetare, de la descoperirea de medicamente și prognoze climatice, până la dezvoltarea modelelor de inteligență artificială, scrie Euronews.
Ce înseamnă exascale
Un computer exascale poate efectua peste 1.000.000.000.000.000.000 (10¹⁸) operațiuni pe secundă – adică mai mult de 1 exaFLOPS. Spre comparație, dacă fiecare om de pe planetă ar face o singură operațiune pe secundă, ar fi nevoie de peste patru ani pentru a atinge ceea ce un astfel de computer poate procesa într-o secundă.
Dimensiunile sunt la fel de spectaculoase: 130 de metri lungime, 2,5 metri înălțime și 420 de tone, potrivit EuroHPC JU, inițiativa UE care coordonează rețeaua europeană de supercomputere.
„Primele calculatoare electronice din anii 1940 puteau performa aproximativ 500 de operațiuni pe secundă, ceea ce la acea vreme era incredibil de rapid. Asta înseamnă 0,5 FLOPs, dacă folosim terminologia actuală. Astăzi, trei computere din lume pot efectua 10¹⁸ FLOPs și abia atunci pot fi numite computere exascale”, a explicat Tim Danton, redactor-șef la PC Pro.
În prezent, Jupiter ocupă locul 4 în clasamentul mondial TOP500 și este cel mai eficient energetic dintre primele cinci sisteme listate.
De ce contează Jupiter
Supercomputerele sunt indispensabile pentru cercetare, pentru că permit rularea unor calcule extrem de complexe într-un timp record. Ele pot fi folosite în descoperirea de medicamente, prognoze climatice și meteorologice sau în modelarea fenomenelor cosmice.
Un alt domeniu în care Jupiter va fi crucial este inteligența artificială.
CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, a descris sistemul ca fiind un „supercomputer pentru AI”:
„AI va supercharge scientific discovery and industrial innovation. În parteneriat cu Jülich și Eviden, construim cel mai avansat supercomputer AI din Europa, pentru a le permite cercetătorilor, industriilor și instituțiilor să extindă cunoașterea umană, să accelereze progresele și să sprijine dezvoltarea națională”, a declarat acesta.
Cele mai rapide computere exascale includ și „acceleratori AI” – dispozitive asemănătoare plăcilor grafice din PC-uri, dar mult mai puternice și specializate.
Supercomputere vs. computere cuantice
Deși ambele sunt asociate cu performanțe uluitoare, funcționează diferit.
Computerele exascale se bazează pe viteza clasică de procesare, în timp ce computerele cuantice utilizează qubiți aflați în superpoziție – adică pot fi 0, 1 sau 0 și 1 simultan.
Analogia des folosită este cea a unei monede aflate în rotație: poate fi ambele fețe în același timp, până când cade pe una dintre ele.
Această proprietate permite computerelor cuantice să gestioneze un număr exponențial mai mare de stări pentru codarea datelor, ceea ce le oferă o putere superioară celor clasice.
În viitor, exascale și computerele cuantice ar putea lucra împreună. IBM și AMD au anunțat recent un plan de creare a unor sisteme hibride, denumite supercomputere centrate pe cuantic.
Potrivit companiilor, computerul cuantic ar putea modela „comportamentul atomilor și moleculelor”, iar supercomputerul ar analiza apoi datele rezultate.
„Acesta ar putea fi cel mai important anunț al deceniului!”, a concluzionat Tim Danton.
Ştiri video recomandate
