Aceștia spun că se vor prezenta într-un număr mare la urne.
Mai exact, 60% dintre cetățenii europeni se declară interesați de aceste alegeri și peste 80% consideră că votul este mai important în actualul context geopolitic, marcat de războiul Rusiei în Ucraina și de situația din Orientul Mijlociu.
74% dintre românii consultați de realizatorii sondajului afirmă că este probabil să voteze la scrutinul din 9 iunie. Acest procentaj mai mare decât media de 71% înregistrată la nivelul blocului comunitar.
Comparativ cu alegerile din 2019, când 55% dintre români spuneau înainte de scrutin că e posibil să voteze, avansul este de aproape 20%.
Temele care îi interesează pe români în viitoarea campanie electorală pentru Parlamentul European sunt sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă (42%), sănătatea publică (37%) și lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale (33%).
De asemenea, românii spun, în proporție de 33%, că Uniunea Europeană ar trebui să se concentreze pe apărare şi securitate. Ei mai indică securitatea alimentară și problemele din agricultură (31%).
Parlamentul European, perceput majoritar pozitiv sau neutru în toate țările membre
În sondajul publicat cu două luni înainte de alegeri europenii par să-și fi schimbat în bine părerea despre forul legislativ comunitar. Pe ansamblul Uniunii și în fiecare dintre țările membre, Parlamentul European este perceput în proporție de cel puțin două treimi drept "pozitiv" sau "neutru".
În Portugalia a fost consemnat cel mai mare procentaj "total pozitiv" al percepției față de legislativul Uniunii: 66%, procentajul "neutru" fiind 24%, iar cel "total negativ", 8%.
Franța se află la polul opus, cu 27% "total pozitiv", 42% "neutru" și 28% "total negativ".
România a înregistrat 46% la "pozitiv", 34% la "neutru" și 19% la "total negativ" (graficul următor).
Eurobarometrul Parlamentului European a fost realizat de agenția de cercetare Verian între 7 februarie și 3 martie 2024 în toate cele 27 de state membre ale UE.
Sondajul a implicat 26.411 interviuri realizate față în față (cele mai multe) dar și prin videoconferință.
Rezultatele au fost ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare stat membru.
