Un pilot român de F-16 a reușit, în premieră, să doboare o dronă intrată în spațiul aerian al României. Aceasta este vestea bună. Vestea rea e că această performanță s-a petrecut după ce drona zburase circa 200 de kilometri prin spațiul aerian național, timp de aproape o oră și douăzeci de minute. Generalul în rezervă Dorin Toma, fost șef al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, a avertizat, într-o declarație făcută pentru antena3.ro, că România trebuie să-și pună la punct un sistem antidronă, similar celor dezvoltate deja de Ucraina, care să intercepteze aceste amenințări direct în zona frontierei de stat.
„Faptul că s-a plimbat 200 de kilometri, timp de zeci de minute, în spațiul aerian al României, până când a fost doborâtă, nu e un semn îmbucurător”, a declarat generalul Dorin Toma.
Nu avem această capabilitate de a le doborî la frontieră, imediat cum pătrund în spațiul aerian. Nu avem aceste sisteme moderne, în special drone interceptoare
Și totuși, Ministerul român al Apărării susține că dispune de astfel de „capabilități”. În urmă cu exact o lună, armata română anunța operaționalizarea și integrarea în dispozitivul de apărare antiaeriană a sistemului anti-dronă Merops, pus la dispoziția României de SUA, în cadrul Parteneriatului Strategic.
„Sistemul anti-dronă Merops, pus la dispoziția României de către Statele Unite ale Americii în cadrul Parteneriatului Strategic bilateral, a fost operaționalizat și integrat în dispozitivul de apărare al Armatei României. Înainte de introducerea în serviciu, sistemul a parcurs etapele necesare de testare, evaluare și validare operațională”, a precizat, cu acea ocazie MApN.
Comunicatul armatei lăuda Meropsul, calificat drept „o soluție tehnologică modernă, bazată pe algoritmi de inteligență artificială, destinată detectării, urmăririi și neutralizării țintelor aeriene de dimensiuni reduse care evoluează la altitudini joase”.
Sistemul american antidronă MEROPS a fost integrat în armata română, susține MApN. Foto: Getty Images
OK, unde au fost acești „algoritmi de inteligență artificială” în acțiunea de vineri dimineața, în care armata română a reușit doborârea unei drone, după 80 de minute de la intrarea acestia în spațiul aerian național?
MApn nu a o oferit până acum un răspuns clar.
„Războiul din Ucraina ne-a demonstrat că cea mai eficientă și ieftină soluție împotriva dronelor este să folosești drone interceptoare”, a explicat generalul Dorin Toma.
Generalul român a făcut referire la „planul în 5 puncte” pe care șeful unităților de drone al armatei ucrainene, Robert „Magyar” Brovdi l-a întocmit pentru țările NATO pentru dezvoltarea unui sistem eficient de apărare antidronă. Planul include crearea, în primul rând, a unei zone-tampon la 2-5 kilometri de graniță, mai exact „stabilirea unei zone continue de angajare automată a dronelor, de-a lungul frontierei naționale, unde orice incursiune neautorizată e detectată și neutralizată imediat”.
Planul ucrainean pentru țările NATO e cu atât mai important pentru România, în condițiile în care țara noastră are cea mai lungă graniță cu Ucraina și e deja ținta incursiunilor cu drone ale Rusiei - de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022, circa 30 de drone au pătruns în spațiul aerian românesc, jumătate din aceste incidente petrecându-se doar în 2026. În plus, în ultimele zile au avut loc și atacuri cu drone asupra navelor comerciale aflate în Zona Economică Exclusivă a României.
Provocările Rusiei vor continua. „Suntem exact în perioada în care se încheie treieratul în Ucraina”. Importanța Constanței și a porturilor dunărene
„Rusia execută aceste acțiuni hibride de foarte mult timp în România: campanii de dezinformare, atacuri cibernetice, incursiuni ale dronelor, atacurile asupra diferitelor nave aflate în Zona Economică Exclusivă a României. Se vor intensifica, cu certitudine”, a apreciat generalul Dorin Toma, care a adăugat că, în acest fel, Rusia încearcă să testeze „limitele României”.
Ei vor desfășura astfel de activități pentru a vedea care e punctul de rezistență, de când România începe, efectiv, să acționeze, care este acel prag
Aceeași opinie a fost formulată vineri și de șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, care s-a referit la incidentul navei sub pavilion liberian lovită de o dronă sau avariată în urma exploziei unei mine marine, la aproximativ 22 de mile sud-est de localitatea Sfântu Gheorghe.
Gheorgiță Vlad a precizat că, în contextul intensificării exporturilor de cereale din Ucraina, crește și numărul navelor ucrainene din zona porturilor românești, ceea ce generează noi vulnerabilități.
„Personal, cred că se vor mai întâmpla incidente. Suntem exact în perioada în care se încheie treieratul în Ucraina. Țara vecină este una dintre cele mai mari exportatoare de grâne. Este stabilit un coridor verde în proximitatea apelor noastre teritoriale și aici mă refer la apele teritoriale ale Ucrainei, Bulgariei și Turciei, astfel încât acest tranzit să se desfășoare corespunzător. O să avem aflux de nave în zona porturilor noastre, la Dunăre și la Marea Neagră, care vor fi destul de aglomerate. De aici se naște o serie de vulnerabilități", a precizat generalul Gheorghiță Vlad.
În acest context, a spus Dorin Toma, importanța portului Constanța va crește, precum și interesul rușilor pentru această zonă.
„Vedem că porturile maritime dunărene sunt blocate, nu mai intră nimeni, nu mai iese nimeni de acolo, se folosesc iar, din 2022, rutele fluviale, porturile fluviale. Portul Constanța va deveni iar important pentru exportul grânelor, poate și el deveni o astfel de țintă a unui astfel de atac hibrid, sub steag fals, ajungând să aibă un rol foarte important în exportul de cereale ucrainene către lumea liberă”, a spus Dorin Toma.
Ce obiective NATO și strategice ale României ar fi putut supraveghea drona, dacă ar fi fost a Rusiei, de-a lungul întregului său zbor
Conform MApN, radarele armatei au detectat drona vineri dimineață, la ora 09:39, la 20 de kilometri est de Sulina.
După ce a pătruns în spațiul aerian, ea a urmat traseul Sulina-Brăila-Fetești-Buzău. După circa 1 oră și 20 de minute, la ora 11:02, drona a fost doborâtă de un F-16 românesc decolate de la Fetești.
Avioanele F-16 române au decolat la 10:56, după ce Typhoon-urile italiene, decolate la 09:48 de la Kogălniceanu, nu reușiseră să intercepteze drona.
Din acest comunicat reies, totuși, alte două vești bune. Prima: NATO a reușit să ridice două avioane în aer la 9 minute de la alarmă. A doua: Piloții români au reușit să doboare drona după 6 minute de la decolare.
„E foarte probabil să fie o dronă de supraveghere, de culegere de informații. Dacă a fost lansată o astfel de dronă, pe un astfel de itinerar, puțin probabil să ne imaginăm că a fost în derivă pe acel traseu, în spațiul aerian al României. Cel mai probabil, a avut niște coordonate presetate. Probabil, a avut ca obiectiv culegerea de informații: la Fetești, în zona respectivă, este cea mai modernă și importantă bază aeriană a României, inclusiv centrul de pregătire a piloților ucraineni de F-16”, a precizat Dorin Toma.
Generalul în rezervă al armatei române s-a arătat sceptic în privința traseului „întâmplător” al dronei, despre care a spus că e puțin probabil să fi fost în derivă.
„Ne uităm în nordul Deltei și acolo probabil că există un dispozitiv pentru protecția antidronă și niște elemente în teren, radare, sisteme antiaeriene”, a spus generalul Toma.
În conferința de presă de vineri generalul Gheorghiță Vlad a refuzat să dea informații suplimentare despre acest dispozitiv, invocând securitatea militarilor români.
„Nu vă pot da alte răspunsuri pentru că vizează detalii operaționale”, a spus șeful armatei române. „Avem o operațiune în desfășurare acolo, un dispozitiv de luptă, militari angajați, reguli de angajare stabilite, este o misiune de luptă pe timp de pace, nu vreau să intru in detalii operaționale, să punem in pericol securitatea și integritatea militarilor din dispozitiv”.
Apoi, în zona Brăila-Galați este podul de la Brăila, „un element major de infrastructură civilă și militară, unități militare foarte importante, centrala de la Cernavodă, baza aeriană de la Fetești”, a mai precizat Dorin Toma, care a accentuat că la respectiva bază aeriană se află și centrul de pregătire al piloților de F-16, inclusiv cei ucraineni. „O dronă Gheran-2 probabil că nu avea cum să se rătăcească, dacă viza infrastructura din Reni sau Ismail, 200 de kilometri în spațiul aerian al României”, a mai spus Dorin Toma.
De ce nu poate România intercepta dronele, atfel decât cu F-16. „Dacă proprietarul zice nu, aia e, cauți în altă parte”
Generalul în rezervă Dorin Toma a identificat trei motive principale pentru care România nu poate, în prezent, doborî dronele intrate ilegal în spațiul aerian național, altfel decât cu avioanele militare.
„Prima chestiune e de ordin tehnic: trebuie să ai sistemele moderne care să permită lovirea în siguranță, care să nu producă pagube colaterale”, a spus generalul.
Astfel, cea mai bună soluție, demonstrată în Ucraina, sunt sistemele antidronă formate din drone interceptoare.
„Dacă folosești mitraliere antiaeriene sau instalațiile Ghepard împotriva unor ținte care zboară la altitudini de 50-100 de metri, traiectoria proiectilelor, a gloanțelor, e aproape razantă, aproape de nivelul solului și e întinsă pe 5-6 kilometri. Poate lovi o casă, o mașină, un cetățean”, a explicat Dorin Toma.
Al doilea aspect e procedural și ține de regulile de angajare.
„Atâta timp cât nu descentralizezi procedura, astfel încât pilotul, în momentul în care a identificat ținta, să o angajeze direct și nu să raporteze la comandantul care are autoritatea de a aproba o astfel de misiune și să aștepte apoi, pe acel lanț de comandă, să primească aprobarea - se pierde fereastra de oportunitate, e vorba de minute sau secunde, nu ore”, a afirmat generalul Toma.
Iar al treilea e de ordin juridic.
„Operatorul sau pilotul trebuie protejat legal. Polonia și-a schimbat deja legea în acest sens, în așa fel încât militarii să nu fie anchetați. Sau, dacă sunt anchetați, pot fi, dar în anumite condiții. Cu terenurile (unde să fie amplasate radare sau sisteme antiaeriene terestre) este o realitate, o știu din sistem: legislația românească permite acum să închiriezi anumite terenuri de la operatori privați sau de stat pentru diferite activități, dar numai cu acordul lui. Nu poți altfel, dacă ai identificată cea mai potrivită locație pentru a instala un radar sau sistem antiaerian, dacă proprietarul zice nu - aia e, cauți în altă parte”, a spus generalul Toma despre dificultatea angajării dronelor de către armata română.
