Când durerea de cap ar trebui să te trimită la un neurolog: 5 semne 

Durerea de cap este o problemă frecventă, iar în multe cazuri, nu reprezintă un motiv de îngrijorare. Totuși, există situații în care o simplă migrenă poate ascunde o afecțiune neurologică serioasă. Cum îți dai seama dacă durerile de cap sunt un semnal de alarmă? Descoperă 5 semne care ar trebui să te convingă să consulți un neurolog.

1. Dureri de cap (cefalee) cu debut brusc 

O cefalee caracterizată prin debut extrem de rapid, atingând intensitatea maximă în câteva secunde sau minute, este un semnal de alarmă major. Aceasta se distinge net de cefaleele primare obișnuite, care de obicei cresc în intensitate gradual.

Mecanismul fiziopatologic implicat poate fi ruptura unui anevrism cerebral cu hemoragie subarahnoidiană, o disecție arterială (carotidă sau vertebrală), tromboză venoasă cerebrală sau, mai rar, apoplexie pituitară sau meningită. Întârzierea diagnosticului poate duce la complicații severe, sechele neurologice permanente sau chiar deces.

Diagnosticul diferențial necesită o anamneză detaliată privind caracteristicile durerii, factorii de risc vasculari ai pacientului, dar și un examen neurologic complet. Investigațiile imagistice de urgență, cum ar fi CT-ul cranian fără contrast și puncția lombară pentru analiza lichidului cefalorahidian, sunt esențiale pentru inițierea tratamentului adecvat. 

2. Simptome neurologice focale asociate cefaleei 

Apariția concomitentă a cefaleei cu deficite neurologice focale sugerează implicarea directă a sistemului nervos central. Manifestări precum cele de mai jos indică o disfuncție într-o anumită zonă a creierului, a trunchiului cerebral sau a măduvei spinării:

· slăbiciunea musculară bruscă, localizată la o anumită parte a corpului;

· senzația de amorțeală sau furnicături cu distribuție specifică;

· dificultățile de exprimare sau de înțelegere a limbajului;

· vedere dublă; pierderea temporară sau permanentă a vederii;

· probleme de echilibru;

· dezorientare spațio-temporală, tulburări de memorie.

Aceste simptome pot fi cauzate de un AVC ischemic sau hemoragic, o afecțiune demielinizantă (cum ar fi scleroza multiplă) sau de o criză epileptică focală cu deficit postictal (paralizie Todd). Evaluarea de specialitate în regim de urgență are scopul de a determina localizarea și cauza leziunilor - neurologie în Oltenita.   

3. Modificarea manifestărilor cefaleei preexistente 

Pacienții cu antecedente de cefalee primară trebuie să fie atenți la orice schimbare notabilă a caracteristicilor obișnuite ale durerilor de cap:

· creșterea bruscă a frecvenței atacurilor;

· intensitate neobișnuit de mare a durerii;

· modificare a localizării cefaleei;

· apariția unor simptome asociate: 

o greață;

o vărsături;

o fotofobie;

o fonofobie.

În plus, apariția unor simptome neurologice noi sau atipice în timpul atacurilor de cefalee necesită investigații suplimentare. Este important de menționat că anumite afecțiuni sistemice (ex - hipertensiunea arterială malignă, infecțiile sistemice, vasculitele) sau utilizarea excesivă de medicamente analgezice pot duce la modificări ale tiparului cefaleei.

4. Cefalee refractară la tratamentul recomandat 

Persistența sau agravarea cefaleei, în ciuda utilizării analgezicelor fără prescripție medicală, a repausului și a unei hidratări corespunzătoare, indică faptul că mecanismul fiziopatologic al durerii poate fi mai complex sau că există o cauză subiacentă care nu răspunde la tratamentul simptomatic.

În astfel de cazuri, este posibil ca cefaleea să fie secundară unei alte afecțiuni medicale (ex - hipertensiunea intracraniană idiopatică, tumorile cerebrale, nevralgiile craniene, sinuzitele cronice, glaucomul acut) sau să necesite un tratament specific, diferit de analgezicele simple. 

Trebuie exclusă posibilitatea cefaleei prin abuz de medicamente, care apare ca urmare a utilizării frecvente a acestora pentru tratarea cefaleelor primare. O evaluare neurologică este esențială pentru a identifica factorii potențiali care contribuie la persistența durerii și pentru a stabili un plan de management adecvat, ce poate include:

· investigații suplimentare (imagistică cerebrală, consultații interdisciplinare);

· terapii specifice (medicație pe bază de prescripție, terapii intervenționale, modificări ale stilului de viață).

5. Dureri de cap post-traumatice 

Cefaleea care apare sau se agravează după un traumatism cranio-cerebral, indiferent de severitatea inițială a acestuia, necesită o atenție deosebită. Mecanismele care stau la baza cefaleei post-traumatice sunt complexe și pot include leziuni ale structurilor cerebrale, tulburări vasculare, disfuncții ale sistemului nervos autonom sau factori psihologici.

Durerea de cap poate apărea imediat după traumatism sau poate fi declanșată / exacerbată ulterior. Este important de monitorizat evoluția cefaleei post-traumatice, precum și prezența altor simptome asociate, cum ar fi greața, vărsăturile, amețelile, tulburările de somn, dificultățile de concentrare sau modificările de dispoziție.

În cazul în care cefaleea este severă, persistentă sau se asociază cu alte semne de alarmă (de exemplu, pierderea stării de conștiență, deficite neurologice focale, vărsături în jet, scurgeri de lichid cefalorahidian), este necesară o evaluare medicală de urgență, pentru a se exclude leziuni intracraniene care necesită intervenție.

Nu orice durere de cap este periculoasă, dar unele simptome nu trebuie ignorate. Dacă te confrunți cu oricare dintre aceste semne, o consultație la neurolog îți poate garanta acces la tratamentul potrivit. Ascultă-ți corpul și nu ezita să ceri ajutor medical de specialitate, atunci când durerea de cap devine mai mult decât un simplu disconfort! 

DISCLAIMER: Acest articol are un rol pur informativ și nu trebuie să înlocuiască sub nicio formă sfatul avizat al medicului specialist.  

SURSE:  

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/9639-headaches