Circulaţia noului coronavirus în România a fost, până acum, „extrem de limitată”, din punct de vedere geografic, iar infectarea se face în grupuri mici de persoane, spune Grupul de cercetare a grafurilor și rețelelor sociale (GraphNets) din cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială (Universitatea din București), coordonat de Conf. Univ. Dr. Marian-Gabriel Hâncean.
Concret, studiul „COVID-19 în România” arată că noul coronavirus s-a răspândit limitat, iar numărul de lanţuri prin care a circulat acesta pe teritoriul ţării a fost şi el unul scăzut, ceea ce indică faptul că infectarea „a fost mai degrabă un efect de reţea personală sau de proximitate fizică imediată”, se arată în studiul demarat de GraphNets.
Spre exemplu, persoane din Bucureşti se infectează de la alte persoane din Bucureşti aflate în proximitatea spaţială imediată, factorul „distanţă” fiind definitoriu în ceea ce priveşte răspândirea virusului.
Un alt element important evidenţiat în studiu este că intrarea acestuia în ţară s-a realizat prin intermediul coridoarelor de migraţie. „Intrarea COVID-19 în România a folosit ca principal vehicul reţelele de migraţie care leagă comunităţi de origine şi comunităţi de destinaţie ale migranţilor români”, spun autorii cercetării.
De asemenea, efectul de vârstă în rețea nu este semnificativ statistic. Circulația virusului nu a avut loc în clustere organizate pe criteriul de vârstă – lipsa de homofilie de vârstă este cauzată cel mai probabil de infectarea în interiorul familiei sau întâmplătoare.
Tototdată, având în vedere circulația COVID-19 în România, măsurile luate de autoritățile române în primele 18 zile au fost corespunzătoare. În mod specific, menținerea virusului în interiorul rețelelor personale ale persoanelor infectate.
