Ei ne învaţă că, atunci când distanța de siguranță nu se poate aplica, este foarte important să nu stăm nici măcar jumătate de minut într-o încăpere în care a fost un bolnav de COVID-19.
Profesorul de chimie Joshua D. Rabinowitz și cercetătoarea Caroline R. Bartman vorbesc despre importanța "cantității virale" la care se expun oamenii.
"Ca și în cazul oricărei alte otrăviri, virușii sunt de obicei mai periculoși în cantități mai mari. Expunerile inițiale mici tind să ducă la infecții ușoare sau asimptomatice, în timp ce dozele mai mari pot fi letale", explică cei doi cercetători, adăugând că "nu toate expunerile la coronavirus sunt similare".
Spre exemplu, intrarea într-o clădire de birouri în care cineva a fost infectat nu este la fel de periculoasă ca o oră petrecută în tren lângă acea persoană.
"Trebuie să ne concentrăm mai mult pe evitarea infecțiilor cu încărcături virale mari", deoarece "încărcătura virală afectează severitatea bolii", spun ei.
Prin urmare, oamenii ar trebui să fie foarte atenți la expunerile lungi, precum o cafea într-un bar aglomerat, o vitiză la bunica aflată în camera ei sau atingerea feței după un contact cu "cantități mari" de viruși.
Interacțiunile cu persoanele infectate sunt mai periculoase în interior și la distanță mică, iar doza crește odată cu timpul de expunere.
Interacțiunile care nu respectă regula distanței de 2 metri, de exemplu când plătim la supermarket, ar trebui să fie scurte și ar trebui să fie de doar șase secunde.
În același timp, susțin cei doi cercetători, "trebuie să evităm reacțiile exagerate de panică la expunerile la doze mici. Îmbrăcămintea și ambalajele pentru alimentele care au fost expuse unei persoane infectate par să prezinte un risc scăzut".
Cei doi cercetători sunt de acord că "izolarea totală a societății este cea mai eficientă modalitate de a opri răspândirea virusului, dar este o măsură costisitoare atât din punct de vedere economic, cât și psihologic".
Sursă: Mediafax
