Aproape jumătate dintre europeni din marile economii spun că intenționează să își caute un nou loc de muncă în 2026, însă majoritatea covârșitoare recunoaște că nu se simte pregătită pentru acest pas. Un nou an aduce speranțe noi, iar luna ianuarie este, tradițional, un moment popular pentru schimbări de carieră, dar datele arată că entuziasmul este însoțit de multă nesiguranță, relatează Euronews.
Potrivit unei cercetări recente realizate de LinkedIn, 47% dintre europeni spun că vor să își găsească un alt job în 2026. În același timp, 77% dintre respondenți afirmă că nu se simt pregătiți să facă acest pas.
Dificultățile nu sunt resimțite doar de angajați: și recrutorii spun că piața a devenit mai complicată, aproape două treimi dintre ei declarând că le este mai greu decât în trecut să găsească personal calificat.
Datele furnizate pentru Euronews Business arată diferențe semnificative între țări. Marea Britanie are cea mai mare pondere de persoane care spun că vor să își caute un nou loc de muncă în 2026, peste jumătate dintre respondenți răspunzând afirmativ.
Media celor șapte țări europene analizate este de 47%, însă Regatul Unit este singura țară europeană care depășește media globală de 52%, calculată pe baza a 14 state.
Contextul din Marea Britanie este însă complicat. Datele platformei globale de recrutare Indeed arată că numărul anunțurilor de angajare rămâne sub nivelul de dinaintea pandemiei și este cel mai scăzut dintre cele cinci mari economii europene, la final de 2025.
Acest lucru subliniază competiția acerbă de pe piața muncii britanică. Peste jumătate dintre respondenți spun că vor să își schimbe jobul și în Suedia, iar în Spania procentul este aproape la fel de ridicat.
„Piața muncii evoluează rapid, iar competiția rămâne puternică”, explică Charlotte Davies, expert în carieră la LinkedIn.
La polul opus se află Franța, unde doar 37% dintre respondenți spun că intenționează să își caute un nou loc de muncă în 2026. Germania și Italia se situează sub media europeană, în timp ce Olanda se aliniază aproape exact acesteia. LinkedIn nu a oferit explicații detaliate pentru diferențele dintre țări.
Deși aproape jumătate dintre europeni spun că vor să își schimbe jobul, sentimentul de nepregătire este extrem de răspândit.
Aproape patru din cinci respondenți declară că nu se simt pregătiți să își găsească un nou loc de muncă, iar această percepție este cea mai accentuată în Suedia, unde 83% dintre participanți afirmă acest lucru.
Procentul este similar în Franța, Marea Britanie și Germania. Spania iese în evidență cu cel mai mic nivel de insecuritate, 67% dintre respondenți spunând că se simt nepregătiți, în timp ce Italia și Olanda se situează aproape de media europeană.
Studiul arată, totodată, că aproximativ 66% dintre recrutori consideră că, în ultimul an, a devenit mai dificil să găsească talente bine calificate. Cercetarea a fost realizată de Censuswide pe un eșantion de 10.400 de persoane cu normă întreagă sau parțială, dar și șomeri aflați în căutarea unui loc de muncă, cu vârste între 18 și 79 de ani, din cele șapte țări europene analizate.
În ceea ce privește domeniile cu cea mai rapidă creștere, inteligența artificială domină clar piața. Cercetătorii LinkedIn Economic Graph au analizat milioane de joburi începute de membri LinkedIn între 1 ianuarie 2023 și 31 iulie 2025, pentru a calcula ritmul de creștere al diferitelor ocupații.
În cele mai mari cinci economii europene, două dintre cele trei roluri cu cea mai rapidă expansiune sunt legate direct de AI: inginer AI și șef al departamentului de inteligență artificială. Al treilea rol diferă de la o țară la alta.
În Franța, pe lângă inginer AI și head of AI, se remarcă rolul de coordonator de mediu. În Germania, pozițiile aflate în creștere includ conducerea departamentelor de AI, ingineria AI și funcțiile legate de sănătate, siguranță și mediu.
În Italia, pe lângă rolurile din inteligența artificială, câștigă teren specialiștii în sănătate și siguranță de mediu. Spania se diferențiază prin creșterea cererii pentru analiști în logistică, iar în Marea Britanie, alături de pozițiile din AI, se remarcă rolul de lector universitar.
Charlotte Davies subliniază că inteligența artificială influențează tot mai mult modul în care oamenii lucrează, felul în care organizațiile recrutează și felul în care angajații își găsesc următoarea oportunitate profesională.
Ştiri video recomandate
