O jumătate de miliard de euro a scos BNR. săptămâna trecută pe piaţă, ca să ajute leul în faţa unui atac venit din străinătate. Încercarea de a destabiliza moneda noastră naţională a eşuat, spune guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Potrivit acestuia, mai multe bănci au încercat să profite de criză şi s-au repezit să-şi taxeze clienţii. Regulamentul stabilirii acestor dobânzi este reglementat de bănci şi aprobat de BNR. Totuşi, Banca Naţională nu se bagă în lupta de concurenţă, a declarat guvernatorul.
Este prima dată când guvernatorul BNR vorbeşte deschis despre un atac speculativ pe piaţa valutară. Guvernatorul nu a nominalizat cine a fost în spatele atacurilor, însă surse au declarat pentru Antena 3 că este vorba de cinci mari bănci internaţionale care nu au sucursale în România, dintre care trei sunt americane şi una eleveţiană.
Acestea au intrat pe piaţă şi au cumpărat agresiv valută. BNR a intervenit pentru a preveni ca euro să ajungă să fie cotat chiar şi la 5 lei. Banca Naţională a dorit astfel să transforme această speculaţie într-o pierdere şi a reuşit. "Cei care au anticipat greşit şi-au primit porţia", a spus Isărescu, într-un mesaj transmis mai degrabă pentru media din străinătate, decât pentru cea din România, pentru a sublinia faptul că BNR a învins în acest război.
Efectul negativ al contraatacului iniţiat de Isărescu a fost o foame de lei pe piaţa monetară, care s-a concretizat printr-o creştere foarte mare a dobânzilor. Vineri şi luni acestea au depăşit 40-50 %. "Asemenea anomalii nu pot să reziste mult în timp, sunt temporare", spune Isărescu.
Povestea atacului
Atacul a început pe 29 septembrie şi a durat exact trei săptămâni. În prima săptămână, speculatorii au ridicat euro de la 3,67 la 3,98. Nivelul maxim a fost atins pe şase octombrie. Lucurile s-au petrecut atât de repede încât BNR n-a mai avut timp să calculeze intervenţia. A început să vândă euro mascat, puţin înainte ca în ecranele băncilor euro să atingă 4 lei. BNR nu ştia cu cine se confruntă şi nici cât va fi nevoită să dea din rezervă.
La finalul primei săptămâni de intervenţie cursul coborâse abia la 3,8. Iar nebunia părea să nu se mai termine. În timpul zilei cursul cobora împins de BNR, a doua zi dimineaţă era din nou sus. Vineri, pe 10 octombrie contraatacul BNR este în impas. A dat atât de mulţi euro în piaţă încât limitele băncilor prin care intervine s-au epuizat.
Isărescu ia decizia unei intervenţii directe. La ora 13:00, la momentul anunţării cursului de referinţă, pe ecranele băncilor apare la vânzare BNR. Cursul scade de la 3,82 la 3,77. BNR amână 20 de minute anunţarea cursului oficial.
A doua săptămână a crizei valutare se încheie fără un câştigător clar. Dar Banca Naţională mai avea în mânecă un as - foamea de lei. Atuul unei bănci centrale în faţa unor speculatori care pot pune pe masă mult mai multe miliarde este controlul monedei naţionale. Isărescu ştia câţi lei are în sistem şi mai ştia că fără lei nu se pot cumpăra euro, deci cursul nu poate creşte.
Începând de miercuri, 14 octombrie, dobânzile pe piaţa leilor au explodat. Au urcat de la 14% la 25, iar apoi la 60 şi chiar 80%. Vinerea trecută, s-a făcut o tranzacţie la dobânda record de 150%. Speculatorii au avut nevoie de finanţarea operaţiunilor iar lovitura finală au primit-o când s-au dus să împrumute lei.
Nimeni nu ştie exact cât şi cine a pierdut. Cel mai vehiculat nume este al unei uriaşe bănci elveţiene, care a provocat deja căderi masive zlotului polonez şi forintului maghiar. Puţin probabil să-şi fi acoperit pierderile din România. Vor mai urma astfel de atacuri? "Dacă nu s-au fript suficient... bineînţeles", a încheiat Isărescu.
Observator
