Terenurile
din Bucureşti sunt cea mai râvnită pradă. Sunt cele mai
scumpe din ţară şi cu puţine şanse să se de devalorizeze.
Reţele de profitori speculează legile de retrocedare a
proprietăţilor. Legi avem de ani buni, cu aplicarea lor stăm mai
prost. Ritmul lent în care se mişcă funcţionarii publici,
combinat cu foamea de terenuri - aşa a rezultat un cocktail de
milioane. Milioane de euro scurşi în buzunarele unor persoane
care au ştiut să scoată profit dintr-o lege care ar fi trebuit să
repare o nedreptate.
Dacă
ai de recuperat în Bucureşti o proprietate confiscată de
stat, ai două posibilităţi. Te înarmezi cu mulţi bani şi
baţi la porţile justiţiei sau cu nervi, pentru birocraţia din
Primărie. Aici, teoretic, lucrurile ar trebui să meargă ca pe
roate. Teoretic, pentru că la şapte ani de la adoptarea legii 10,
funcţionarii se mişcă cu viteza melcului. Asta în ciuda
faptului că legea îi obligă să emită o dispoziţie la două
luni după notificare.
Maria
Theodoru, preşedintele Asociaţiei Proprietarilor Deposedaţi Abuziv de Stat (APDAS), spune că, ?după ştiinţa mea s-au
retrocedat proprietăţi cam în proporţie de 15-20% din
solicitările făcute. Sunt peste 40.000 de cereri de revendicare în
Bucureşti. Din păcate, în ultima vreme ritmul este foarte
încetinit?.
Nici
fostul prefect al Capitalei, Cătălin Deaconescu, nu dă
pronosticuri mai liniştitoare. ?Făcând un calcul simplu,
înseamnă că în vreo 30 de ani se va rezolva, dacă
mergem în ritmul acesta?, spune acesta.
Mai
există o a treia posibilitate, pe care nu o veţi găsi în
nicio lege. Trebuie să găseşti persoana care are mereu deschisă o
uşă la Primărie. Sunt cumpărătorii de drepturi litigioase,
serviţi prompt de funcţionarii municipalităţii.
?Aceşti
cumpărători de drepturi litigioase au canalele unse prin diferite
birouri şi se întâmplă ca cinci direcţii dintr-o
instituţie să dea în aceeaşi zi un răspuns la o solicitare
din partea lor, lucru care mă îndoiesc că se întâmplă
în cazul unui cetăţean obişnuit?, adaugă fostul prefect
al Capitalei.
Înarmaţi
cu informaţii de primă mână, ei merg direct la sursă: la
proprietarii care se chinuie de ani buni să-şi recupereze averile.
Evident, maeştrii combinaţiilor imobiliare nu te ajută
dezinteresat.
Florica
Pungulescu, proprietar, povesteşte cum a fost ?agăţată? de
aceştia. ?Am fost contactată, într-un sediu luxos, de nişte
persoane foarte instruite. Au dat telefoane să vadă dacă actul meu
este bun. Riscul era mare şi oferta a fost să cedez unul din cele
două apartamente, şi chiar mi-au spus: să cedez apartamentul de la
etaj că, asta a fost expresia celor de acolo, ăsta ne-ar interesa
pe noi?. Femeia nu a acceptat târgul.
În
acest caz, propunerea a fost una generoasă, pentru că de regulă
cumpărătorii de drepturi litigioase oferă sume mizere.
O
industrie extrem de profitabilă, foarte bine pusă la punct.
Proprietarii - cei mai mulţi oameni în vârstă -
exasperaţi că nu-şi pot recăpăta bunurile, cedează de multe ori
în faţa tentaţiilor. Geambaşii combinaţiilor imobiliare
merg la sigur şi ştiu dinainte care va fi deznodământul în
faţa funcţionărimii din Primărie.
Costică
Constanda sau Marioara Micşunescu sunt câteva nume apărute în
presă în ultimii ani. Sunt doi dintre latifundiarii
tranziţiei, cei cunoscuţi.
Observator
