Presedintele Raiffeisen Bank Romania, a treia institutie de credit dupa marimea activelor, nu crede ca forma actuala in care au aparut modificarile la conditiile de creditare pentru populatie va ramane asa pana la final, deoarece BNR se va consulta cu bancile pentru a vedea care este cea mai buna solutie. El se asteapta totusi la masuri care sa limiteze creditele in valuta si considera ca, de preferat, ar fi sa se gaseasca masuri care sa stimuleze creditarea in lei, deoarece pana acum romanii au preferat sa-si ia credite in euro deoarece puteau sa acceseze o suma mai mare la aceeasi valoare a ratei platite. Seful Raiffeisen nu se asteapta la o revenire a creditarii, pana cand nu va reveni si increderea consumatorilor, iar acest lucru se va intampla treptat, in prezent mai existand o serie de incertitudini atat pe plan locat cat si pe pietele externe. Un posibil default al Greciei nu este vazut ca un pericol pentru Romania, van Groningen considerand ca exista un risc minim ca piata romaneasca sa fie vazuta la fel sau sa fie tratata la fel de investitorii straini. Romania insa trebuie sa se concentreze pe proiectele pe care le-a inceput déjà, in prezent existand 46.000 de proiecte de investitii nefinalizate. Stevan van Groningen crede ca managementul privat, o tema puternic discutata in ultima perioada in spatiul public, nu este o solutie, iar statul ar trebui mai degraba sa ia in calcul privatizarea companiilor unde mai este actionar majoritar. In ceea ce priveste finantele personale, presedintele Raiffeisen spune ca prioritar pentru cei care au bani in plus este sa-si ia o casa. El isi tine economiile in depozite in lei si in euro si are un portofoliu mic de actiuni investit in titluri internationale.
La sfarsitul saptamanii trecute au aparut informatii potrivit carora BNR vrea sa schimbe drastic conditiile de acordate a creditelor pentru populatie, urmand ca in cazul creditelor pentru consum acestea sa fie acordate cu garantii de 133% din suma imprumutata, perioada de contractare a creditului sa fie limitata la cel mult 5 ani, iar in cazul creditelor imobiliare in euro sa fie cerut un avans de cel putin 30%. Este nevoie de impunerea unor astfel de conditii, nu se va pune un obstacol si mai mare in calea revenirii creditarii care oricum se lasa asteptata?
Sunt mai multe lucruri de comentat aici. In primul rand, intr-adevar, daca acum limitam creditarea, putem sa alimentam ideea ca nu e un lucru bun pentru economie, deoarece creditarea si consumul ar fi un sprijin pentru economie. In acelasi timp, o discutie despre limitarea creditarii in valuta nu e o discutie noua. Nu am vazut nici un draft de reglementare, dar stiu ca e o tema care se discuta de mai mult timp in BNR si exista si presiuni de la institutiile financiare internationale sa se limiteze creditarea in valuta. Daca forma care se vehiculeaza acum este corecta sau nu, nu stiu, de obicei are loc o runda de consultari cu bancile in care ne exprimam si noi punctele de vedere pana se va ajunge la o versiune finala. Cred ca putem sa ne asteptam, intr-o forma sau alta, la masuri care limiteaza creditele in valuta.
Care ar fi atunci cea mai buna solutie pentru limitarea creditarii in valuta?
Putem sa ne gandim la o gramada de masuri. Sunt tot felul de posibilitati. Intai trebuie sa ne dam seama de ce avem credite in valuta azi si raspunsul este evident, cine ia acum un credit in valuta poate accesa o suma mai mare. Daca cineva merge la banca si spune cu ce pot sa ma indatorez sau care e suma maxima pe care pot sa o imprumut, in lei este o anumita suma si in valuta e o suma mai mare. Acest fapt se datoreaza de fapt reglementarii Bancii Nationale, care leaga suma creditului total la suma maxima de plata lunara. Daca dobanda e mai mica, atunci cu aceeasi plata lunara pot sa accesez o suma mai mare in euro. In aceste conditii, putem sa lucram fie la plata in avans fie la un credit in euro mai scump sau la posibilitatea de a face un credit in lei mai ieftin. Putem sa facem programe care stimuleaza creditul in lei cum e Prima Casa sau sa luam masuri care sa faca creditul in euro mai scump sau mai putin atractiv. Nu cred ca e o singura masura care sa rezolve problema si trebuie sa ne gandim bine. Ma astept la o perioada de consultari cu Banca Nationala ca sa ajungem la solutia cea mai buna.
Sunt opinii care spun ca daca modificarile la conditiile de creditare raman in forma actuala, am putea asista la o scadere a preturilor pe piata imobiliara. Sunteti de acord cu aceasta idée?
Partial. Cand creditele sunt foarte ieftine, ca acum cativa ani, e clar ca piata imobiliara creste, daca creditul este mai scump, scad preturile. Este posibil, dar depinde foarte mult si de increderea consumatorilor. Daca toata lumea crede astazi ca maine preturile cresc, omul este dispus sa ia un credit, chiar daca este mai scump. Daca lumea crede maine ca preturile scad, atunci chiar daca creditul e foarte ieftin, tot va mai astepta sa se indatoreze.
Am vazut ca nici promotiile anuntate de banci nu au reusit sa determine oamenii sa se imprumute mai mult, luna aprilie aducand o noua scadere a soldului creditelor de consum. Ce ar trebui sa se intample ca sa se inverseze situatia? Cand credeti ca vom vedea cel mai devreme cateva luni consecutive de crestere a creditarii?
Cel mai important lucru este increderea consumatorilor. Daca cineva care nu are incredere in viitorul lui sau nu stie sigur daca are un salariu sau daca mai cresc taxele, atunci nu va cheltui sau macar va amana deciziile importante de a cheltui banii, nu va cumpara o masina noua, nu va cumpara un apartament nou. Si asta se vede, increderea consumatorilor s-a imbunatatit un pic, dar inca a ramas foarte jos. Pana cand vedem cresteri ale increderii consumatorilor, nu cred ca putem sa ne asteptam la o crestere a consumului sau a creditarii.
Si cand am putea vedea cel mai devreme acest lucru?
Sunt elemente incerte in jurul nostru, Grecia, euro, somaj, tot felul de declaratii politice, nu va dura mult si incep alegerile. In acelasi timp cred ca multi s-au obisnuit cu ideea ca e criza si trebuie sa ne stabilim pe un alt nivel . Eu cred ca situatia se va mai imbunatati, dar e un lucru treptat. Increderea se pierde repede, se castiga mai incet.
Cu alte cuvinte, dobanda este mai putin importanta acum pentru cei care-si iau credite?
Asta putem sa vedem si in alte tari, unde dobanzile sunt si mai mici. Daca ne uitam in alte tari, in Europa de Vest, dobanzile sunt si mai mici decat la noi si totusi activitatea ramane destul de redusa. Sigur, dobanda e un factor si trebuie sa facem tot ce este posibil ca sa ajungem la dobanda cat mai mica si sa stimulam creditarea, dar este doar un factor, nu este cel mai important. Daca cineva are incredere in viitotul lui si stie ca va castiga bani si va putea da creditul inapoi dobanda nu este chiar atat de importanta. Ramane un factor, dar cel mai important este increderea.
In luna aprilie, dobanda anuala efectiva medie pentru creditele noi in lei a scazut, in timp ce la creditele in valuta, am vazut o usoara crestere. Cum vedeti evolutia dobanzilor la credite in urmatorul an?
“Cred ca la lei, situatia este destul de stabila, sa speram ca tendinta usoara va fi totusi in jos, in euro va fi in sus. Este clar ca dobanzile in zona euro au o presiune in sus si atunci creditul in euro va fi un pic mai scump si creditul in lei va deveni mai ieftin. Dar acestea sunt tendinte, nu este ceva se va intampla peste noapte.
Ati recomanda unei persoane acum sa-si ia un credit in lei sau in euro?
Un credit in lei ar fi intotdeauna cel mai indicat cand ai venituri in lei. Doar daca ai o anumita marja si cu usurinta poti sa faci fata unei situatii in care creste euro si ai de platit in fiecare luna o rata mai mare, atunci cred ca poti sa accepti riscul. Dar este un lucru care merge in ambele directii. Exista un risc si riscul a devenit destul de clar in ultimul an, de aceea e bine ca cineva care apeleaza la un credit in euro sa se gandeasca bine si la ce riscuri implica acest lucru.
In cazul Raiffeisen, cum a evoluat activitatea de creditare in primele cinci luni?
Vedem o anumita revenire pe partea de creditare, dar in zona de persoane fizice apetitul pentru credite ramane destul de jos inca. Mai multa activitate e in zona de corporate, corporatiile mari mai ales care nu si-au schimbat previziunile pe termen lung pentru Romania, care in continuare investesc, au proiecte pe termen lung, care au exporturi, de exemplu. Acolo vedem mai mult interes pentru creditare si chiar sunt proiecte mari pentru piata la ora actuala.
Cea mai mare parte a creditelor pentru persoane fizice au fost de fapt refinantari?
E greu de spus, dar intr-adevar am impresia ca marea parte sunt refinantari, dar nu depasesc cu mult rambursarile si atunci activitatea este stabila din punctul nostru de vedere. Asa se explica de ce se duc dobanzile medii in jos, pentru ca cineva care are nevoie de un credit se duce la o alta banca la o dobanda mai redusa.
Stiti desigur de raportul de saptamana trecuta al analistilor de la Nomura, care estimau ca Romania va fi afectata puternic in cazul unui default al Greciei. Analistii respectivi spuneau ca s-ar putea ajunge in situatia in care bancile grecesti sa-si vanda subsidiarele din Romania pentru a face rost de capital. Care este probabilitatea pe care o acordati unui astfel de scenariu?
Sigur, putem sa ne gandim la o situatie in care o firma din Grecia sau o banca din Grecia va fi pusa in situatia de a vinde active din Romania. Nu este exclus mai ales ca daca vrei sa vinzi ceva trebuie sa vinzi ceva ce e bun si are potential . Sa nu uitam ca oricum ne asteptam la o perioada de consolidare a sistemului bancar, oricum avem prea multe banci in Romania si o consolidare cu bancile din Grecia sau din alte tari se va intampla, asta e clar. Nu cred ca e ceva dramatic sau care sa influenteze economia din Romania pentru ca daca se va vinde o banca asta nu inseamna ca nu exista o continuitate pentru client sau pentru mediul de business.
Ar fi Raiffeisen interesata sa cumpere astfel de active ale bancilor grecesti?
Nu neaparat pentru ca noi avem déjà o masa critica, suntem a 3-a banca de pe piata. Din punct de vedere strategic nu e important pentru noi sa cumparam o alta banca, dar suntem destul de oportunisti ca sa ne uitam la orice oportunitate care poate sa apara. Nu cauti, dar daca cineva suna la usa poate ne uitam. Cred insa ca e prematur sa vorbim despre asta.
Care sunt efectele pe care un default al Greciei le-ar avea asupra Romaniei?
Impactul direct cred ca va fi mic, nu cred ca sunt banci in Romania care au o expunere mare pe Grecia. Cea mai buna investitie in Romania este sa dai credite in Romania si bancile din Romania de obicei au atras bani din straintate ca sa dea credite in Romania, nu in statul grecesc. Indirect, ar putea sa existe un efect, deoarece pentru bancile din Grecia ar putea sa creasca costul de finantare si ar putea sa fie mai scump pentru ele sa concureze in Romania. Tin sa subliniez ca bancile din Grecia care opereaza in Romania, au doar actionari diferiti, in rest au aceleasi reguli ca celelalte banci. Bancile sunt solide, doar faptul ca au un actionar din o alta tara poate sa aiba un anumit efect, dar asta nu inseamna ca daca actionarul are o problema si banca locala va avea o problema.
Ar putea Romania sa fie perceputa de investitorii straini ca fiind mai riscanta doar pentru ca se afla in aceasta regiune, foarte aproape de o serie de probleme, sau va fi tratata distinct?
Nu este situatia de panica in care cineva se uita pe harta si spune ca Ungaria merge prost, Ucraina merge prost si Romania va merge prost. Am trecut de situatia asta si faptul ca am reusit sa punem ordine in buget si in deficit este un mare pas inainte si riscul sa fim tratati la fel sau sa fim vazuti la fel ca Grecia este minim. Cred ca dimpotriva. Acum Romania are mai mare atentie din partea investitorilor si cred ca nu trebuie sa ne fie teama ca daca se va intampla ceva cu Grecia va avea un impact si in Romania.
Leul a reactionat totusi destul de puternic saptamana trecuta, pe fondul informatiilor privind ceea ce se intampla in Grecia.
Da, pietele cateodata au o reactie exagerata. Cred ca a fost o reactie temporara, nu putem sa citim ceva structural in asta. Ma astept la o evolutie stabila a leului in urmatorul an.
Recent, ati preluat conducerea Consiliului Investitorilor Straini, o organizatie foarte importanta, avand in vedere membrii acesteia. Care sunt prioritatile dumneavoastra in acest mandat?
Sa continuam ce am facut pana acum, programul pe care l-am propus pentru crestere economica. Acolo s-a depus un efort foarte mare, sunt 80 de masuri, vrem sa avem in continuare un dialog cu guvernul si cu presa ca sa putem spune opinia noastra despre economia Romaniei si ce putem sa facem ca sa crestem. Este foarte simplu. Daca avem crestere economica si economie care merge mai bine, beneficiem cu totii. Pentru ca reprezentam investitori foarte mari, care simt foarte bine ce se intampla in economie, vrem sa contribuim la dezvoltarea de idei, analize, sa contribuim la un dialog despre ce putem face in Romania ca sa ne mearga mai bine.
In ultima perioada au tot fost discutii despre managementul privat ca o solutie pentru companiile de stat. Ce ar fi mai bine, management privat sau privatizarea acestor companii?
Privatizarea este solutia mai buna. Pentru asta trebuie sa avem o viziune foarte clara si pe termen lung. Ca sa ajungem acolo, probabil trebuie sa punem ordine in acele companii ca sa fie gata pentru privatizare. Cand privatizezi ceva trebuie sa fie clar ce vinzi sau pentru cel care cumpara trebuie sa fie clar ce cumpara. Poate temporar o schimbare de management nu este o idée rea, dar pe termen lung, privatizarea este cea mai buna solutie care va aduce statului cele mai mari venituri din punct de vedere bugetar si fiscal. Vedem ca sunt firme de stat care ani de zile pierd bani, pierd bani, pierd bani. Este evident o distrugere de bani publici.
Ar putea fi atunci o solutie managementul privat pentru reorganizarea acestor companii?
Nu, pentru ca nu vorbim doar de un management privat. Toata structura de guvernanta trebuie schimbata. Degeaba esti manager privat daca ai un consiliu de supraveghere sau actionari care pun tot timpul presiune sa faci asa, sa faci asa. Un manager nu functioneaza intr-un vacuum si pentru asta trebuie sa existe un cadru in care cineva poate sa faca business si sa urmareasca cel mai bun interes pentru firma respectiva si nu tot felul de alte interese. Un manager izolat nu va putea face mare lucru.
Daca ar fi o singura masura pe care Guvernul sa o fi implementat in urma recomandarilor CIS care ar fi aceea?
Pentru infrastructura, pentru investii trebuie sa avem o strategie foarte clara si sa stim foarte clar ce terminam din toate investitile de care vorbim tot timpul. Sunt 46.000 de proiecte neterminate, cred ca asta ar fi un pas inainte. Noi vorbim foarte mult despre ce facem maine sau poimaine sau in viitor si incepem foarte multe lucruri. Cred ca este important si sa terminam anumite lucruri si pentru asta avem nevoie de viziune si de determinare.
Ultima intrebare tine de domeniul finantelor personale. In ce va tineti economiile? Aveti investitii in actiuni, de exemplu?
Am o casa in Romania si cred ca asta e o proritate. Daca nu ai o casa sau daca ai bani in plus eu zic in primul rand plateste-ti ipoteca pentru casa . In afara de asta, am bani in conturile bancare, cam jumatate in lei si jumatate in euro si mai am un portofoliu mic de actiuni, nu in Romania, ci in actiuni internationale. Nu e un portofoliu foarte mare, eu sunt un investitor care nu am timp sa ma ocup prea mult de investitiile mele asa ca atunci cand cumpar o fac pe termen lung.
