Cifrele evaziunii, chiar dacă sunt greu de cuantificat, ating valori halucinante în România. Pierdem aproape 18-20 de miliarde de Euro care nu mai ajung la bugetul de stat, deşi unele analize înaintează chiar sume mai mari. Pentru că există o relaţie directă între sărăcie şi evaziune, sarcina celor de la proaspat înfiinţata Direcţie Generală Antifraudă nu este una uşoară, mai ales că e greu să te lupţi cu un astfel de fenomen având la dispoziţie o echipă de doar 2.000 de oameni şi nici aceea completă.
România are una dintre cele mai mici ponderi în PIB a veniturilor bugetare, în timp ce evaziunea continuă să rămână la un nivel ridicat. Pierdem 20 de miliarde de euro din evaziunea fiscală, care a ajuns să reprezinte aproape 14% din Produsul Intern Brut. Cea mai mare pagubă o produce TVA-ul nedeclarat. La început de an, ANAF a raportat încasări cu aproape 4% mai mici decât cele estimate.
În primul trimestru, Fiscul a virat la buget 42,4 miliarde de lei. Şi banii colectaţi din executările silite au fost mai puţini cu 30% faţă de aceeaşi perioadă din 2013. Puţin peste 3 miliarde de lei au fost încasaţi în urma somaţiilor şi a popririi conturilor bancare ale datornicilor, iar încă 5 milioane de lei au ajuns în visteria statului după ce inspectorii fiscali au efectuat 12.000 de controale şi au aplicat peste 3.000 de amenzi.
Spre comparaţie, anul trecut, Fiscul a recuperat în urma amenzilor aplicate aproape 21 de milioane de lei, iar veniturile totale colectate la bugetul general consolidat au ajuns la 200 de miliarde de lei.Asta a însemnat doar 32% din PIB, marcând astfel unul dintre cei mai slabi ani din punct de vedere al colectării din ultimul deceniu.
Profesorul universitar Nicu Marcu a explicat la Daily Income cum ar putea creşte nivelul colectărilor la bugetul de stat şi cum ar putea fi redusă evaziunea.
