Schema de tip piramidal Caritas a funcţionat în România timp de doi ani, între aprilie 1992 şi august 1994. A atras milioane de deponenţi din toată ţara, care au investit sume uriaşe, peste 1.000 de miliarde de lei vechi (aproape un miliard de dolari). Considerată prima şi cea mai mare ţeapă naţională, bula Caritas s-a spart odată cu intrarea în faliment a SRL-ului, la 14 august 1994. La acel moment, datoriile Caritas se ridicau la 450 de milioane de dolari.
Compania Caritas a fost înfiinţată de contabilul braşovean Ioan Stoica, în vârstă de 52 de ani, în aprilie 1992, ca SRL (societate cu răspundere limitată), având un capital de numai 100.000 de lei vechi (500 de dolari). La doar două luni de la înfiinţare, Caritas se mută la Cluj-Napoca. Iniţial, valoarea depozitelor era una mică (2.000-10.000 de lei), dar mai târziu valoarea depozitului iniţial minim a urcat la 20.000 de lei, în timp ce valoarea maximă era de 160.000 de lei. De asemenea, la început, doar clujenilor li s-a permis să participe la această schemă, iar din vara lui 1993, toţi cetăţenii români au putut participa la caritas.
Ceea ce s-a dovedit o mare ţeapă naţională, Caritas avea ca scop declarat ajutarea românilor săraci să parcurgă mai uşor spre capitalism, promiţându-se sume de opt ori mai mari decât cele investite în numai trei luni de la depunere.
Continuarea în Adevărul financiar.
