Cele mai sărace ţări ale lumii vor plăti datorii record către China

Cele mai sărace ţări ale lumii vor plăti datorii record către China anul acesta, la creditele prelungite în urmă cu un deceniu, în perioada de vârf a iniţiativei Beijingului "Drumul mătăsii" (Belt & Road Initiative), conform unui raport al grupului de reflecţie australian Lowy Institute, scrie Agerpres.

Conform iniţiativei lansate de preşedintele chinez Xi Jinping în 2013, Beijingul a împrumutat miliarde de dolari pentru construirea infrastructurii care să conecteze Asia, Europa şi Africa, căutând de asemenea să extindă influenţa şi legăturile comerciale.

Din suma de 35 miliarde de dolari ce trebuie rambursată către China de ţările în curs de dezvoltare în 2025, 22 miliarde de dolari urmează să fie plătiţi 75 din cele mai vulnerabile şi sărace ţări ale lumii, ceea ce afectează cheltuielile cu educaţia şi sănătatea, se arată în raport.

"Pentru restul acestui deceniu, China va fi mai mult un recuperator de datorii decât bancher pentru lumea în curs de dezvoltare", a apreciat Riley Duke, autorul raportului.

În 54 de ţări în curs de dezvoltare, rambursarea datoriilor către China va depăşi plăţile combinate ale Clubului de la Paris al creditorilor bilaterali occidentali. În condiţiile în care Beijingul se transform într-un recuperator de datorii, guvernele occidentale rămân concentrate pe problemele interne, ajutorul scade şi sprijinul multilateral se reduse, sporind riscul instabilităţii şi al regresului," se arată în raport.

China își menține finanțarea către partenerii strategici și furnizorii-cheie de resurse, în ciuda unei scăderi generale a împrumuturilor globale. Printre principalii beneficiari ai acestor noi fonduri se regăsesc vecinii săi direcți – Pakistan, Kazahstan și Mongolia – alături de state în curs de dezvoltare care joacă un rol esențial în exportul de minerale și metale pentru baterii, precum Argentina, Brazilia, Republica Democrată Congo și Indonezia, precizează raportul.

Ţara se confruntă cu o dilemă autoindusă: pe de o parte, este supusă unei presiuni diplomatice crescânde pentru a restructura datoria nesustenabilă acumulată de țările debitoare; pe de altă parte, se confruntă cu presiuni interne tot mai mari pentru a recupera aceste datorii, mai ales de către instituțiile sale cu profil cvasi-comercial. Între timp, reducerea ajutorului și a comerțului din partea Occidentului înrăutățește criza în statele în curs de dezvoltare, anulând totodată orice câștig geopolitic potențial pentru puterile occidentale.

De la un creditor mic la începutul anilor 2000, China a devenit, până la mijlocul anilor 2010, cel mai mare furnizor de credite bilaterale pentru țările în curs de dezvoltare. În apogeul expansiunii Inițiativei, în 2016, împrumuturile noi garantate de statul chinez au depășit 50 de miliarde de dolari – o sumă care a surclasat, în acel an, valoarea combinată a împrumuturilor oferite de toți creditorii occidentali.

Această explozie a creditării s-a concentrat în special în economiile cu venituri mici și grad ridicat de vulnerabilitate, care depind de finanțare de la creditori bilaterali și multilaterali și au acces redus la piețele internaționale de capital. În aceste state, ponderea Chinei în datoria externă a crescut de la sub 5% în 2005 la peste 40% în 2015.

Totuși, imediat după acest vârf, volumul împrumuturilor externe acordate de China a intrat într-un declin prelungit. Creșterea riscurilor legate de datorii, dificultățile de implementare a proiectelor și presiunile financiare interne au dus la o scădere semnificativă a noilor acorduri de împrumut – până la 18 miliarde de dolari în 2019.