La finalul şedinţei din 2 octombrie 2025, cele şapte mari companii de tehnologie din Statele Unite — Apple, Microsoft, Alphabet, Meta, Amazon, Tesla şi Nvidia — au înregistrat un capital de 20,8 trilioane de dolari (17,7 trilioane de euro), întrecând astfel totalul producţiei economice a Uniunii Europene, aproximat la 19,4 trilioane de dolari (16,5 trilioane de euro), potrivit Euronews.
Doar Nvidia, actuala cea mai valoroasă companie din lume, a fost evaluată la 4,56 trilioane de dolari (3,9 trilioane de euro) — echivalentul PIB-ului Germaniei, cea mai mare economie a Europei. Astfel, creşterea economică înregistrată a celor "Şapte Magnifici" a stârnit o dezbatere majoră în rândul specialiştilor, care iau în calcul un scenariu asemănător cu cel din anii 2000, în care marile companii de tehnologie au format o bulă de tech.
Cum funcţionează o bulă tehnologică şi care sunt asemănările între actualul context şi perioada speculativă a anilor 2000
O bulă tehnologică presupune o evaluare mult prea ridicată a unor companii de tech, declanşată de contradicţiile între preţurile de piaţă şi realitatea economică sau fundamentele afacerilor. Vorbim, astfel, despre o supraevaluare a investitorilor, care consideră că schimbările tehnologice rapide vor aduce profituri nelimitate — de obicei, fără a lua în calcul stabilitatea şi durabilitatea modelului de afaceri, dar şi a câştigurilor reale.
Economistul de renume Robert Shiller consideră aceste bule ca o "contagiune socială" — în care poveştile care promit îmbogăţiri rapide determină o creştere a numărului de investitori şi a preţurilor, indiferent de situaţia economică reală, totul pe baza unui entuziasm colectiv. Astfel, frica de a rata o oportunitate ("fear of missing out" sau FOMO) primeayă în faţa evaluării riscului.
„Bulele speculative sunt alimentate de răspândirea contagioasă a unor povești de piață, care inspiră entuziasm și dorința de a participa din partea unui număr tot mai mare de investitori”, a scris Robert Shiller în lucrarea sa "Irrational Exuberance".
Hyman Minsky, un alt economist cunoscut, consideră că, în perioadele de boom economic, speculaţia devine forţa dominantă pe pieţe. Cu cât preţurile cresc, cu atât vor fi justificate prin naraţiuni, nu prin date exacte. În final, un factor declanşator — psihologic, legislativ sau sau macroeconomic — elimină iluzia creată şi se ajunge la o corecţie economică bruscă. În cazul bulelor de tech, această fluctuaţie este amplificată de atracţia pentru inovaţie.
Investitorii estimează creşteri majore asupra tehnologiilor emergente — de la companiile dot-com din anii '90, la blockchain în anii 2010 şi în prezent, posibil inteligenţa artificială.
Rezultatele înregistrate pot fi puse pe seama remodelării capitalismului
Jordi Visser, director executiv şi şeful cercetării macro la 22V Research, este de părere că a cataloga această creştere economică drept "bulă" poate fi o abordare greşită.
„Pentru a separa inteligența artificială de clișeul facil al ‘bulei’, trebuie să recunoaștem că ceea ce se întâmplă nu este o manie speculativă, ci o cursă structurală pentru supremație”, a declarat acesta, referindu-se la investițiile masive din partea guvernelor și corporațiilor în AI, ca o chestiune de securitate națională și economică.
Visser susţine că AI amplifică un proces de concentrare economică deja început de câteva decenii, timp în care bogăţia şi inovaţia au fost oferite în mâinile unui număr tot mai mic de actori — fie naţiuni, companii sau gospodării. Directorul a mai precizat că aceste bule ridică pe toată lumea într-o euforie, concentrarea lăsând majoritatea în urmă. Cu toate acestea, există semnale că sentimentul investitorilor devine tensionat. Viteza cu care intră ETF-urile bazate pe AI în capital, influenţa majoră a câtorva megacompanii asupra pieţei mai largi, precum şi creşterea speculativă a unor mici companii din domeniul AI, nu reprezintă neapărat o bulă complet formată, dar sunt semnale a unor riscuri majore.
Totodată, nu toate companiile din domeniul AI vor fi câştigătoare, fapt demonstrat şi în alte revoluţii tehnologice anterioare. Spre exemplu, companiile Yahoo!, Blackberry şi AOL au fost cândva lideri de piaţă, însă la acest moment, acestea servesc drept exemple de cât de repede poate fi întrecut un actor influent de o nouă inovaţie.
Ştiri video recomandate
