Peste 94% din populația României trăiește într-o locuință proprietate personală, acesta fiind cel mai mare procent înregistrat în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, arată datele publicate joi de Eurostat, valabile pentru anul 2024 și citate de Agerpres.
Conform sursei citate, în medie, 68% dintre cetățenii blocului comunitar sunt proprietari în locuința în care trăiesc.
Procentul exact pentru țara noastră este de 94,3%, în scădere față de anul 2020, când ponderea proprietarilor era de 96%.
Alte state cu un grad ridicat de proprietate a locuinței sunt Slovacia (93%) și Ungaria (92%).
Eurostat subliniază că, în majoritatea țărilor UE, cu excepția Germaniei, procentul celor care dețin locuința în care trăiesc este mai mare decât cel al chiriașilor.
În țara cunoscută drept "motorul economiei europene" chiriașii îi depășesc numeric pe proprietari
În schimb, în Germania mai mult de jumătate (53%) dintre locuitori trăiesc într-o locuință închiriată.
Din acest punct de vedere, Germania este urmată de Austria (46%) și Danemarca (39%).
Datele Eurostat mai arată că, în 2024, puțin peste jumătate din populația UE (51%) locuia într-o casă.
48% din populație trăia în anul respectiv înr-un apartament, iar 1% în amplasamente ceva mai exotice, cum ar fi casele plutitoare și rulotele.
Casele sunt cele mai comune în două treimi dintre țările UE.
Irlanda (90%) are cea mai mare pondere a populației care locuiește într-o casă, fiind urmată de Olanda și Belgia (ambele 77%), precum și de Croația (76%).
Cele mai mari ponderi pentru apartamente au fost consemnate în Spania (65%), Letonia (64%) și Malta (63%).
Românii, primii la numărul de proprietari, sunt ultimii la spațiul de locuit
Mărimea unei locuințe din UE, măsurată ca număr mediu de camere / persoană, era, în medie, de 1,7 camere în 2024.
La această categorie, cel mai bine stă Malta (2,2 camere per persoană), urmată de Belgia, Luxemburg și Olanda (2,1 camere).
La celălalt capăt se află Slovacia și România (ambele cu 1,1 camere per persoană).
De asemenea, calitatea locuirii a fost măsurată și prin procentul populației care trăiește într-o locuință aglomerată.
În 2024, cea mai ridicată rată de aglomerare se înregistra în România (41%), urmată de Letonia (39%) și Bulgaria (34%).
Cele mai scăzute valori s-au înregistrat în Cipru (2%).
La nivelul UE, 17% din populație trăia în 2024 într-o locuință aglomerată, în scădere de la 19% în 2010.
Românii au devenit proprietari peste locuințele din timpul regimului comunist, după căderea regimului Ceaușescu
Schimbarea de statut a românilor de la chiriași în blocurile comuniste la proprietari s-a făcut de la începutul anilor '90.
După căderea regimului Ceaușescu, guvernul condus de Petre Roman a emis Decretul Lege 61/1990.
A fost primul act major care a permis populației să cumpere apartamentele construite din fondurile statului.
Ulterior, Legea 85/1992 a extins posibilitatea de cumpărare și pentru locuințele construite din fondurile unităților economice de stat, menținând condițiile favorabile de plată, fie integral, fie în rate.
Ratele nu au fost indexate cu inflația galopantă din acei ani, astfel că valoarea reală plătită pe atunci de români în contul statului a scăzut dramatic.
Presa vremii a consemnat că valoarea nominală a unei rate lunare ajunsese echivaleze valoarea unei pâini sau unui pachet de țigări, permițând oamenilor să devină proprietari cu un efort financiar modest.
În acest fel, România a ajuns să aibă unul dintre cele mai mari procente de proprietari de locuințe din lume.
Ştiri video recomandate
