Războiul din Orientul Mijlociu reprezintă un nou șoc pentru economia României, deja afectată de un deficit bugetar foarte ridicat și aflată într-un proces dificil de consolidare fiscală, avertizează un studiu publicat de BNR, care trage concluzia că nu se poate vorbi despre relansare economică în România în 2026:
Potrivit studiului publicat de Banca Centrală, creșterea prețurilor la energie ca urmare a războiului și măsurile necesare pentru reducerea deficitului, precum majorarea taxelor, înghețarea salariilor și pensiilor, au alimentat inflația și au redus puterea de cumpărare, limitând perspectivele de creștere economică.
Potrivit BNR, nu ar fi nevoie de noi taxe și impozite în afara celor din pachetele de măsuri pentru încadrarea în ținta de 6,2% din PIB deficit. Adoptarea măsurilor de răspuns la noul șoc energetic nu ar trebui să deraieze mersul consolidării bugetare.
“Creșterea de taxe și impozite, deși dureroasă pentru cetățeni, a fost necesară. Numai o tăiere de cheltuieli (cum s-a argumentat uneori în dezbaterea publică) nu făcea posibilă atingerea țintei de deficit6. Scăderea, în termeni reali, a cheltuielilor cu salariile și pensiile (prin înghețare la nivelul nominal din noiembrie 2024), în condițiile unei inflații medii de peste 7 la sută, a fost mijlocită de creșterea taxelor și impozitelor și de liberalizarea tarifului la electricitate – care au cauzat un puseu inflaționist.
Adesea se ignoră compromisuri inevitabile în alegerile de politică economică. De pildă, nu putea fi evitată o inflație mai mare în condițiile creșterii taxelor și impozitelor. Iar această opțiune de ajustare a deficitului bugetar (ce implică o „taxă” prin inflație) este de comparat cu imposibilitatea de a reduce cheltuielile publice la dimensiunea cerută de unii preopinenți. Sau o altă dilemă: poți avea consolidare bugetară (reducere de deficit) concomitent cu stimulare economică? Evident că nu se poate”, spune studiul citat.
Ajustarea fiscală a afectat mai ales cetățenii cu venituri mici
Documentul Băncii Centrale precizează că este greu de crezut că se poate vorbi despre „relansare economică” în 2026:
„Investițiile publice pot susține producția și cererea agregată și în 2026, dar nu pot anula impulsul fiscal negativ reclamat de consolidarea fiscală. Se poate vorbi însă despre măsuri de politică economică care să sprijine anumite firme și cetățeni vulnerabili. Este de menționat că ajustarea fiscală are un caracter regresiv, care a afectat mai ales cetățenii cu venituri foarte mici. Dar consolidarea fiscală trebuie să continue, dată fiind dependența finanțării României de piețele externe. Este bine că S&P a reconfirmat recent ratingul suveran al României”, mai precizează studiul BNR.
Acesta atrage atenția că investițiile publice record nu explică lipsa creșterii economice, deoarece consumul este sub presiune, unele investiții nu reduc deficitul comercial, iar efectele infrastructurii apar mai ales pe termen lung, nu imediat.
“Întrebarea unora de ce economia nu crește mai mult, când investițiile publice au fost considerabil mai mari în 2025, iar cele programate în 2026, cca. 8 la sută din PIB, sunt un record absolut față de media din deceniul precedent, trebuie să ia în considerare comprimarea, în termeni reali, a veniturilor individuale și structura investițiilor publice; între acestea din urmă, unele nu sunt orientate către dezvoltarea de bunuri și servicii care reduc deficitul comercial (tradables).
Totodată, investițiile în infrastructură au efecte notabile asupra producției agregate și productivității pe termen mai lung, nu neapărat pe termen imediat. Persistă, totodată, o aversiune înaltă față de risc în sectorul privat”.
BNR: Trebuie crescute veniturile fiscale
În viziunea economiștilor, problema principală a deficitului bugetar nu este lipsa investițiilor, ci veniturile fiscale scăzute și dezechilibrele structurale, ceea ce face necesară creșterea colectării și reformarea sistemului fiscal.
“Nivelul veniturilor fiscale din România (cca. 29 la sută din PIB în 2024) este foarte jos, mult sub media din UE (de cca. 40 la sută din PIB) și chiar sub cea din regiune8 (de 34-35 la sută din PIB). Reducerea deficitului bugetar reclamă creșterea veniturilor fiscale, care se poate realiza printr-o mărire a bazei de impozitare și a gradului de colectare (a TVA, în principal)”.
BNR avertizează că controlul datoriei publice în creștere a devenit o vulnerabilitate majoră pentru economie și se poate agrava semnificativ fără corecții.
Consolidarea bugetară este necesară și pentru a ține sub control datoria publică, care este în jur de 60 la sută din PIB; aceasta a crescut de la 39 la sută din PIB în 2019. Evoluția datoriei publice a devenit o vulnerabilitate majoră pentru economie, date fiind ratele la care se împrumută statul român. În lipsa corecției bugetare, datoria publică s-ar îndrepta către 80 la sută din PIB în câțiva ani.
Scenarii după 2026
După 2026, reducerea deficitului depinde de îmbunătățirea colectării taxelor și controlul cheltuielilor, ceea ce ar putea duce deficitul sub 4% din PIB în câțiva ani, spun economiștii BNR.
“Dacă reducerea gap-ului la TVA și la impozitul pe profit va fi semnificativă, împreună cu alte măsuri precum controlul cheltuielilor bugetare în raport cu dinamica PIB-ului nominal, deficitul ar putea scădea sub 4 la sută din PIB în următorii ani.
Creșterea veniturilor fiscale printr-o colectare mult mai eficientă (reducerea gap-ului la TVA și la alte impozite) reprezintă un „război” intern pe care România trebuie să îl câștige; aici vor fi testate atât voința politică, cât și capacitatea de a contracara grupurile de interese. Nivelul scăzut al veniturilor fiscale și bugetare este o chestiune de securitate națională, având în vedere presiunile ridicate asupra bugetului public”.
Menținerea deficitelor ridicate ar putea afecta negativ ratingul suveran și stabilitatea datoriei publice, motiv pentru care reformele fiscale sunt necesare pe termen lung:
"Trebuie avută în vedere relația dintre rata de creștere a PIB-ului nominal (creșterea reală plus deflatorul) și costul împrumuturilor necesare pentru rostogolirea datoriei publice. În condiții favorabile, această relație poate sprijini consolidarea fiscală, însă există și riscuri inverse. Consolidarea bugetară poate fi afectată și de ciclul electoral din 2028.
Consolidarea fiscală este esențială pentru îmbunătățirea ratingului suveran al României. Dacă deficitul rămâne blocat la aproximativ 6 la sută din PIB în anii următori, este puțin probabil ca evaluarea actuală a ratingului să se îmbunătățească, existând chiar riscul deteriorării acestuia dacă datoria publică nu se stabilizează. Comparațiile cu alte state din UE trebuie făcute ținând cont de dimensiunea economiei, structura industrială, avuția națională, competitivitate, nivelul veniturilor bugetare, finanțarea internă, balanța externă și apartenența sau nu la zona euro".
Ştiri video recomandate
