Antena 3 CNN Economic În Europa, unul din trei oameni are camere pe care nu le folosește. În România, doar unul din 12 își permite acest lux

În Europa, unul din trei oameni are camere pe care nu le folosește. În România, doar unul din 12 își permite acest lux

A.N.
4 minute de citit Publicat la 23:36 23 Iun 2026 Modificat la 00:17 24 Iun 2026
apartament gol getty
sursa foto: Getty

Europa se confruntă, în același timp, cu o criză severă a locuințelor și cu milioane de camere goale: unul din trei locuitori ai UE trăiește într-o casă cu dormitoare în plus, arată datele Eurostat. La capătul opus al acestui clasament se află România, care înregistrează cea mai scăzută rată de subocupare din întreaga Europă – doar 8,1%, de peste opt ori sub media europeană de 33,4% și la mare distanță de Cipru, unde aproape 70% dintre oameni locuiesc în case mai mari decât au nevoie, scrie Euronews.

În ciuda lipsei de locuințe accesibile din întreaga Uniune, unul din trei locuitori ai UE trăiește în case cu dormitoare în plus, potrivit Eurostat. Cifrele scot la iveală un dezechilibru între oferta de locuințe și nevoile gospodăriilor, dar și diferențe izbitoare între tiparele de locuire din Europa.

Subocuparea se referă la locuințele mai mari decât au nevoie cei care le ocupă – de regulă, cu mai multe dormitoare decât e necesar. Este opusul supraaglomerării și e deseori legată de persoanele în vârstă care continuă să locuiască în casa de familie după ce copiii au plecat.

Deși locuirea inadecvată rămâne o provocare în aproape toate statele UE, amploarea crizei și cauzele ei profunde variază semnificativ, potrivit Consiliului European.

Așadar, care țări au cele mai ridicate rate de subocupare? La nivelul UE, 33,4% dintre oameni trăiesc în locuințe subocupate, însă cifra variază de la 8,1% în România la 69,4% în Cipru.

Europa de Est înregistrează cele mai scăzute rate de subocupare

Subocuparea este, în general, mult mai puțin frecventă în estul și sud-estul Europei decât în restul continentului.

După România (8,1%), proporția persoanelor care trăiesc în locuințe subocupate rămâne sub 15% în Serbia (8,2%), Turcia (10,3%), Letonia (10,5%), Grecia (12,5%) și Croația (14,7%).

Ponderea este relativ scăzută și în Bulgaria (15,8%), Slovacia (15,9%), Macedonia de Nord (17%), Polonia (17,9%), Lituania (18%) și Italia (18,2%).

Împreună, aceste țări formează grupul cu cele mai mici valori din Europa, urmat de Estonia, Cehia și Ungaria, unde ratele se apropie toate de 27%.

Cipru înregistrează cea mai ridicată rată de subocupare din Europa, de 69,4%, urmat de Irlanda (66%) și Malta (63,2%). Notabil, toate trei sunt state insulare.

Ponderea persoanelor care trăiesc în case cu camere în plus depășește 50% și în Țările de Jos (58,5%), Belgia (57%), Spania (54,3%), Luxemburg (52,2%) și Norvegia (51%).

Dintre țările nordice, Finlanda (46,6%) și Danemarca (42,4%) se situează, de asemenea, mult peste media UE.

Tabloul diferă radical între cele mai mari patru economii ale UE. Spania are una dintre cele mai ridicate rate de subocupare, de 54,3%, față de doar 18,2% în Italia. Franța se află la 40,4%, în timp ce Germania este aproape exact la nivelul mediei UE, cu 33,3%.

Europa de Sud spune două povești diferite despre locuire

Deși rata este mult mai scăzută în mare parte din sud-estul și estul Europei, sudul continentului este el însuși împărțit. Cipru, Malta și Spania se clasează sus, în timp ce Italia, Grecia, Turcia și o bună parte din Balcani se află jos. Asta sugerează că tendința nu poate fi explicată printr-o simplă împărțire nord-sud.

Pot politicile publice să reducă subocuparea?

Federația Europeană a Organizațiilor Naționale care Lucrează cu Persoanele fără Adăpost (FEANTSA) subliniază că întrebarea esențială este dacă fondul locativ – și mai ales oferta nouă – răspunde cererii tot mai mari de locuințe mai mici.

„Sunt aceste locuințe mai mici cu adevărat disponibile și accesibile ca preț?”, a declarat un purtător de cuvânt al FEANTSA pentru Euronews Business.

Făcând referire la „taxa pe dormitor” introdusă în Marea Britanie în 2013, organizația a spus că aceasta a fost ineficientă, fiindcă locuințele de dimensiuni potrivite erau deseori indisponibile, ceea ce a dus la pierderi de venit pentru gospodăriile care nu prea aveau de ales decât să rămână unde erau.

Organizația a argumentat că readucerea în circuit a locuințelor goale, pentru locuințe sociale și accesibile, ar putea fi mai eficientă decât vizarea subocupării.

„A penaliza subocuparea fără a aborda cauzele mai structurale care duc la lipsa de accesibilitate a locuințelor – precum subinvestirea în locuințe sociale autentice și transformarea locuințelor în active de speculație – înseamnă un diagnostic greșit”, a spus purtătorul de cuvânt.

Efectul proprietății

Potrivit Eurostat, ponderea persoanelor care trăiesc în locuințe subocupate este de 14,2% în rândul chiriașilor, față de 40,5% în rândul proprietarilor.

Profesorul Sebastian Kohl, de la Universitatea Liberă din Berlin, spune că diferențele dintre țări sunt determinate în mare măsură de structurile instituționale – în principal de ratele de proprietate și de componența demografică.

„Structurile instituționale precum forma de ocupare a locuinței joacă un rol uriaș. În modelele noastre, proprietatea asupra locuinței este cel mai puternic predictor al subocupării obiective”, a declarat el pentru Euronews Business.

Cine are cele mai mari șanse să trăiască într-o locuință subocupată

Cercetările realizate de Jonas Lage și colegii săi au arătat că tipul de gospodărie este strâns legat de subocupare.

Cele mai multe camere subocupate se găsesc în gospodăriile formate din una sau două persoane. Ratele sunt, în general, mai ridicate și în cazul gospodăriilor fără copii.

În interiorul UE, 41% dintre locuințele subocupate se află în orașe mari, cu aproximativ 30% atât în zonele rurale, cât și în orașele mici.

În majoritatea țărilor, și în medie la nivelul UE, gospodăriile cu venituri mai mari au șanse mai mari să subocupe locuințe și dețin o pondere mai mare din camerele subocupate.

Ce înseamnă o cameră depinde de fiecare țară

Kohl atrage atenția și asupra unei dificultăți în armonizarea măsurătorilor, care vine din definițiile specifice fiecărei țări privind ce anume constituie o cameră.

El argumentează că Spania, Irlanda și Finlanda includ explicit bucătăriile în categoria camerelor, în sondajele lor.

Cercetătorul subliniază totodată prăpastia adâncă dintre indicatorii obiectivi și percepția subiectivă a oamenilor. Cercetătorii au constatat că doar doi din cinci oameni își considerau locuința prea mare, deși aceasta era clasificată drept subocupată conform indicatorilor oficiali.

Ştiri video recomandate
×

Fanatik

Antena Sport

Observator News

Longevity Magazine

x close