Anul viitor vine cu provocări uriaşe pentru economie. Cea mai mare dintre ele este inflaţia, "mama" tuturor taxelor, cum o numeşte analistul economic, Adrian Negrescu. Ea ne va lovi pe toţi, indiferent de venituri şi de situaţia socială.
"2026 reprezintă o ecuație cu multe necunoscute pentru că sunt atât de multe variabile ce trebuie luate în calcul, de la salarii (creșterea salariului minim va crea multe probleme mai ales la firmele mici), cheltuieli publice, deficit, dinamica cursului valutar, situația balanței comerciale etc., încât mai degrabă vă pot spune numerele ce vor fi extrase la LOTO decât să dau un pronostic clar despre evoluția din 2026", a spus analistul economic, Adrian Negrescu.
O nouă presiune pe salarii va veni din luna aprilie 2026, o dată cu liberalizarea prețului gazelor care ar putea genera scumpiri. Acum, doar 5% din contractele de furnizare de gaze sunt realizate transparent, pe Bursa de Mărfuri, restul sunt confidențiale, aceasta fiind o cortină pe care statul este dator să o îndepărteze.
Speranţe de relansare economică vin abia în semestrul 2 al anului viitor, când și inflația va coborî semnificativ. Romania trebuie să înceapă să listeze pe bursă pachetele de acțiuni la companiile de stat și să le restructureze, multe dintre ele fiind acum niște găuri negre și fabrici de salarii.
Oricum, românii vor continua să plătească și în 2026 factura dezmățului bugetar din ultimii ani. Analistii spun că statul trebuie să-și reducă cheltuielile pentru a face o economie de cel puțin 50 de miliarde de lei necesară încadrării în deficitul de 6,2% asumat în fața finanțatorilor străini și Comisiei Europene.
"Sunt câteva vești bune, precum revenirea producției industriale, creșterea exporturilor, ameliorarea perspectivelor de împrumut ale României și, poate cel mai important, confirmarea rezilienței mediului de afaceri în fața provocărilor generate de inflație, de scăderea vânzărilor, de problemele cu blocajul financiar, cu finanțarea etc. În partea plină a paharului vedem și o posibilă reducere a dobânzii de politică monetară, după luna iunie, care ar putea crea premizele ieftinii creditelor, urmare a scăderii inflației", a mai spus Negrescu.
Estimările pentru 2026 trebuie să ia în calcul şi perspectiva demografică. România îmbătrâneşte mai repede decât alte ţări europene. Cifrele INS arată că sunt judeţe care au pierdut 10% din populaţie şi că avem în medie 130 de vârstnici la 100 de copii, față de 106, câţi erau în urmă cu un deceniu. Aceste cifre explică presiunea tot mai mare asupra bugetului public, lipsa forței de muncă și dificultatea susținerii creșterii economice.
Economistul Bogdan Glăvan a avertizat recent că sistemul de pensii nu e sustenabil, iar statul român nu ia nicio măsură pentru a evita un blocaj.
"Potrivit unui studiu recent, până în 2040, numărul de persoane active în câmpul muncii va scădea cu aproximativ 600.000. Este un semnal de alarmă. Practic, numărul celor care vor plăti contribuții va scădea. Vorbim despre o dinamică, dar statul nu face nimic", a spus Glăvan.
O avertizare vine azi şi de la BERD. Financial Times scrie că schimbările demografice vor reduce nivelul de trai în mari părți ale Europei, pe măsură ce guvernele se confruntă cu presiuni tot mai mari de a implementa politici controversate, cum ar fi creșterea vârstei de pensionare.
"Europa emergentă îmbătrânește. Fertilitatea scăzută și o forță de muncă în scădere vor afecta din ce în ce mai mult perspectivele sale de creștere. Acum este momentul să acționăm, înainte ca demografia să vă blocheze opțiunile. Deoarece s-ar putea crea această spirală pe măsură ce alegătorii îmbătrânesc, pe măsură ce liderii îmbătrânesc, aceștia sunt mai interesați de problemele de interes pentru vârstnici, în special pensiile, și, prin urmare, devine mai greu să se facă reforme ale pensiilor", a declarat Beata Javorcik, economistul-șef al BERD, pentru Financial Times.
În acest context, tinerii sunt cei care vor suporta consecințele deciziilor luate astăzi, fie că este vorba de achitarea datoriei publice sau de susținerea sistemelor de pensii. Prin urmare, dacă este ceva de salvat, avertizeaza economistii BERD, schimbările ar trebui să înceapă acum.
Ştiri video recomandate
