Muntenegru a înregistrat o creștere spectaculoasă de 124% a numărului de milionari în ultimii zece ani, potrivit unui raport. Bogații sunt atrași de beneficii și politica fiscală. Muntenegru are unele dintre cele mai mici impozite pe venit și profit din Europa, precum și cea mai scăzută cotă de taxare a muncii.
Prim-ministrul Milojko Spajić afirmă că această transformare nu este o întâmplare, și nici rezultatul climei mediteraneene.
„Ne dorim foarte mult să atragem cei mai inteligenți și mai talentați oameni din lume în Muntenegru”, a declarat liderul de 37 de ani pe scena Fortune Global Forum de la Riad, adăugând că taxele reduse sunt principalul motiv pentru valul de rezidenți ultra-bogați. „Politica noastră fiscală este foarte simplă. Credem că oamenii care își leagă investițiile de Muntenegru, fie că sunt investitori, angajați, muncitori, manageri, toți cei implicați în succesul țării primesc beneficii fiscale.”, a adăugat el, scrie Fortune.
Potrivit Henley Private Wealth Migration Report 2025, Muntenegru are unele dintre cele mai mici impozite pe venit și profit din Europa, cu cote cuprinse între 9% și 15%. Impozitul pe venit e zero sub 700 de euro lunar, 9% pentru veniturile între 701 și 1.000 de euro, și 15% pentru partea care depășește 1.000 de euro. Prin comparație, în Elveția impozitul pe venit poate ajunge până la 40%.
Potrivit lui Spajić, impozitul pe profitul companiilor din Muntenegru va deveni curând cel mai mic din Europa. „Avem, de departe, cea mai scăzută cotă de taxare a muncii din Europa”, a adăugat premierul. „Motivul este simplu: oamenii care vin în Muntenegru și vor să rămână aici trebuie să simtă că sunt avantajați.”
Pe lângă avantajele fiscale, Spajić a vorbit și de stabilitatea monetară a țării, care funcționează într-un sistem aproape echivalent cu standardul aurului. „Un alt lucru interesant pentru investitori este că trăim într-un fel de etalon aur. Pentru noi, euro este aurul, pentru a obține euro, trebuie să vindem active, servicii sau bunuri. Trebuie să oferim ceva real în schimb, ceea ce face ca prețurile activelor din Muntenegru să fie corecte și neafectate de politicile de relaxare cantitativă din trecut.”
Migrația marilor averi: cele mai dinamice centre de milionari din lume
Muntenegru: +124% între 2014–2024
Emiratele Arabe Unite: +98%
Malta: +87%
Polonia: +82%
SUA: +78%
Tot mai mulți milionari își mută reședințele în căutarea unor locuri mai sigure pentru averile lor, pe fondul conflictelor armate și al tensiunilor comerciale globale. Fenomenul este deja supranumit „marea migrație a averilor”.
Se estimează că 142.000 de milionari și-au schimbat țara de reședință în 2025, iar pentru 2026 se preconizează o creștere până la 165.000, potrivit aceluiași raport Henley.
Deși populația de milionari a Muntenegrului este de doar 2.800 de persoane, numărul lor a crescut într-un ritm fără precedent.
„Regimul fiscal favorabil, absența taxelor pe moșteniri sau donații, fac din Muntenegru o destinație extrem de atractivă pentru protejarea averilor”, a declarat Dominic Volek, directorul departamentului de clienți privați din cadrul Henley & Partners, pentru Fortune. „Combinând acest avantaj cu litoralul adriatic, proprietățile de lux și stilul de viață mediteranean, țara a devenit o alegere preferată pentru investitorii motivați de calitatea vieții.”
O persoană devine rezident fiscal în Muntenegru dacă stă peste 183 de zile pe an pe teritoriul țării.
Premierul din spatele succesului Muntenegrului
La fel ca țara pe care o conduce, prim-ministrul Milojko Spajić este el însuși o poveste de succes, fiind unul dintre cei mai tineri lideri politici din lume.
![]()
Milojko Spajić. FOTO: Getty Images
Înainte de a intra în politică, Spajić a avut o carieră în finanțe, lucrând ca analist de credite pentru Goldman Sachs și, ulterior, ca partener într-un fond de capital de risc din Singapore. Cariera sa politică a început în 2020, când a fost numit ministru al Finanțelor și Protecției Sociale în guvernul Muntenegrului, funcție pe care a deținut-o până în 2022.
În iulie 2023 a fost ales în Parlamentul Muntenegrului, iar în octombrie 2023 a fost desemnat prim-ministru.
În 2025, la vârsta de 37 de ani, Spajić este al patrulea cel mai tânăr șef de stat sau de guvern din lume, după Ibrahim Traoré (Burkina Faso), Daniel Noboa (Ecuador) și Kristrún Frostadóttir (Islanda).