Banca Națională a României (BNR) a anunțat, în cel mai recent raport al său, care include și prognoza pentru 2026, că nu pot fi excluse noi măsuri de austeritate, că inflația va scădea lent, abia din a doua jumătate a anului, iar dobânzile la credite vor rămâne ridicate. Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a declarat, la Antena 3 CNN, că presiunea asupra bugetelor românilor rămâne ridicată, cu atât mai mult cu cât liberalizarea pieței gazelor va avea din nou un efect inflaționist.
„Într-adevăr, suntem într-o situație în care inflația se situează la peste 9%. Avem această evoluție a inflației deja din toamnă. O stabilitate, aș zice, în această evoluție a inflației, chiar dacă e o cifră relativ ridicată. Ea va continua să rămână la acest nivel în prima parte a anului, probabil în primul semestru, pentru că presiunile continuă să fie resimțite inclusiv la nivelul prețurilor produselor alimentare. Mai sunt o serie întreagă de elemente de care trebuie să ținem cont. Eliminarea plafonării la gaze, care la rândul ei poate avea efecte inflaționiste, probabil că va avea efecte inflaționiste în funcție și de evoluția prețului la gaze, dar în partea a doua a anului e clar că ne așteaptă o evoluție mai semnificativă a acestui indicator, în sensul descendent”, a explicat Dan Suciu.
Purtătorul de cuvânt al BNR a declarat că abia în a doua jumătate a anului 2026 inflația va începe să scadă considerabil, iar la final de an ar trebui să ajungă la aproximativ 4%.
„Ne așteptăm la o scădere semnificativă a inflației în partea a doua a anului, odată ce efectul de bază produs de creșterea TVA-ului nu se va mai simți în acest indice. Deci partea a doua a anului este una mult mai optimistă din perspectiva aceasta. Ne ducem spre 4%. Ultima prognoză arăta această cifră în decembrie”, a spus Suciu.
Banca Națională a anunțat că dobânda-cheie rămâne la același nivel, 6,5%. Purtătorul de cuvânt al BNR a precizat că presiunea pe dobânzi a scăzut.
„Sigur că dobânzile sunt corelate de inflație. Dobânzile pot scădea la nivelul dobânzii băncii centrale și a impactului pe care dobânda băncii centrale îl are asupra celorlalte dobânzi abia în momentul în care vom vedea că inflația într-adevăr pornește pe această pantă descendentă, dincolo de prognoză, trebuie ca această prognoză trebuie să se adeverească.
Dar dacă ne uităm în piață, acum vedem deja o scădere a dobânzilor. Se anticipează cumva această evoluție. Există lichiditate în piață. ROBOR-ul a coborât în ultimele zile relativ bine, sub 6% pe scadența de trei luni. Se va resimți puțin mai încolo această evoluție și în IRCC, pentru că există un decalaj de timp între cei doi indici. În consecință, presiunea pe dobânzi a scăzut. Putem spune acest lucru, chiar dacă inflația este la nivelul la care se găsește acum. Aceasta este o situație care pentru banca centrală presupune o gestiune extrem de fină”, a explicat Dan Suciu.
Acesta a adăugat că BNR încearcă să gestioneze acești indici economice în așa fel încât creșterea economică „atât cât este” să nu fie inhibată.
„Suntem, iată, cu o dobândă mai mică, cu o inflație mai mare. În mod, pe manual scrie că ar trebui să fim invers pentru a avea un efect mai puternic asupra inflației. Dar încercăm să gestionăm această situație pentru a nu avea o presiune suplimentară asupra creditării, pentru a nu inhiba atât cât este creșterea economică, pentru că este totuși o creștere economică, și în consecință e o activitate care presupun un acord fin, cel puțin până în partea a doua a anului, când vom avea alți indici”, a adăugat Dan Suciu.
Ştiri video recomandate
