Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat, marți, după ședința Comandamentului Energetic, că sistemul energetic național funcționează în parametri normali, însă autoritățile rămân în continuare în alertă în contextul opririi centralei nucleare de la Cernavodă. Potrivit acestuia, Debitul Dunării se menține la minime istorice, astfel că abia în jurul datei de 15 septembrie s-ar putea înregistra o creștere.
El a mai adăugat că o nouă evaluare privind repornirea reactoarelor Centralei de la Cernavodă va fi făcută după data de 15 septembrie.
„În zilele următoare sau probabil săptămâna viitoare, la sediul Transgaz, urmează să ținem și ședința lunară pe partea de gaz, umplere de depozite și pregătirea iernii viitoare în chestiunea legată de electricitate. Am trecut în revistă prognoza meteorologică. În continuare, prognoza este una rezervată. Debitul Dunării se menține la minime istorice, cel puțin pentru următoarele 7 zile.
Abia în jurul datei de 15 septembrie pare că vom avea o creștere, dar și această creștere este mult sub media ultimilor ani. Prin urmare, este posibil ca toată luna septembrie să avem situația în care debitul la intrarea în țară să fie scăzut și nivelul apei în zona Cernavodă, necesar pentru răcirea reactoarelor și pentru funcționarea pompelor și pentru funcționarea în siguranță a centralei nucleare. Deci nivelul acela al apei să fie insuficient pentru repornirea centralei.
Am trecut, de asemenea, în revistă funcționarea principalelor unități de producție în care statul român are o participare mai mică sau mai mare, majoritară sau minoritară. Evident că, în prognoze, Dispecerul Energetic Național a prezentat și partea de fotovoltaic, și eolian, și stocare. Acolo însă, sunt foarte mulți agenți economici și, evident, nu participă toți la comandament. Pe partea de cărbune lucrurile sunt în regulă, că atât Complexul Energetic Oltenia, cât și Valea Jiului funcționează în parametri normali”, a declarat Cristian Bușoi.
El a mai subliniat că rezervele de cărbune sunt suficiente.
„Rezervele de cărbune sunt îndestulătoare pe partea de gaz, atât OMV Brazi, cât și Iernut, vechea centrală Romgaz și ELCEN. Evident, în condițiile de funcționare în afara sezonului de iarnă, pentru că ELCEN este în cogenerare, energie termică și energie electrică. Deci pe partea de gaz vorbim de situație absolut normale, cu cantități aproape de maximul tehnologic, care ajută sistemul energetic național.
Hidroelectrica continuă să ajute foarte mult în orele de vârf, folosind mai ales rezervele din lacuri. Sigur că, așa cum spuneam de la bun început, au luat în calcul un echilibru, pentru că aceste rezerve nu pot fi epuizate pe perioada verii sau cu perioada în care avem Cernavodă închis.
Avem nevoie de aceste rezerve și în perioada iernii, așa încât rămân în orele de vârf cu cantități importante de electricitate care trebuie asigurate din import. Piața regională este stabilă. După cum bine știți, centrala nucleară de la Paks s-a redeschis în totalitate. Kozlodui nu a fost în pericol și cu atât mai puțin nu mai este în acest moment. Așa încât, mai ales seara, în orele de vârf, în funcție de producția internă și mai ales de producția eoliană, asigurăm diferența din importuri”, a mai precizat acesta.
Totodată, acesta a mai precizat că România se bazează în continuare pe importuri de energie în orele de vârf, în condițiile în care centrala nucleară de la Cernavodă este oprită.
„Pentru următoarele trei zile avem un ajutor, să spun așa, din producția de la Oltenia, în așa fel încât importurile vor fi bine sub 2.000 de megawați în orele de vârf. În concluzie, sistemul energetic funcționează în parametri normali. Nu este pusă în discuție sub nicio formă securitatea aprovizionării. Rămânem însă în alertă.
Rămânem însă cu atenție pe tot ceea ce înseamnă funcționarea sistemului, pentru că atât timp cât centrala nucleară este închisă și avem o lipsă, să spunem, de 1.200-1.300 de MW, depinzând de importuri, trebuie să luăm în considerare absolut orice factor care să nu perturbe funcționarea în condiții de siguranță a sistemului energetic național. În acest moment nu putem avansa o dată foarte clară, pentru că, așa cum vă spuneam, prognozele sunt rezervate.
Există unele vești bune legate de bazinul superior de Austria, în principal acolo unde s-au văzut precipitații în ultima perioadă, de asemenea de mică creștere, dar încă nu o putem vedea ca o soluție salvatoare pe Râul Sava”, a încheiat Cristian Bușoi.
Debitul Dunării nu dă semne de creștere
Prognozele pentru perioada următoare nu sunt însă favorabile în ceea ce privește debitul Dunării.
Autoritățile nu pot indica însă o dată exactă pentru reluarea activității centralei.
„Nu avem în acest moment o dată certă pentru redeschiderea Cernavodă, cel puțin nu în următoarele 10 zile”, a mai declarat Cristian Bușoi.
Plan de urgență la Cernavodă:
Guvernul a anunțat un plan în trei etape pentru funcționarea în siguranță a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, dacă debitul Dunării va scădea și mai mult. Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a adoptat, la începutul lunii septembrie, o hotărâre care prevede: amplasarea unor barje, un dig de piatră și pompe pentru răcirea în siguranță a centralei nucleare.
Guvernul a transmis că un astfel de plan etapizat este necesar în condiţiile în care debitul Dunării este prognozat să înregistreze noi scăderi începând cu data de 10 septembrie.
Planul de intervenţie va fi declanşat doar dacă nivelul apei scade până la cota de 1,58 metri în bazinul prizei de apă al CNE Cernavodă şi prevede mai multe etape, în funcţie de evoluţia situaţiei.
- într-o primă etapă, mai multe nave şi/sau barje încărcate vor fi amplasate pe un aliniament cu o lungime de aproximativ 600 de metri, astfel încât fluxul pe braţul Dunării Vechi să direcţioneze un volum mai mare de apă către intrarea în Canalul Dunăre - Marea Neagră şi, implicit, către priza de apă a centralei;
- în a doua etapă se va realiza o închidere modulară cu pontoane şi hidrobaraje pe o secţiune de aproximativ 170 de metri, în zona canalului de racord al centralei. Ca variantă de rezervă, acest sistem poate fi înlocuit cu un baraj temporar realizat din piatră;
- în a treia etapă, Administraţia Naţională „Apele Române” şi Nuclearelectrica vor pune în funcţiune pompe de mare capacitate, care să asigure pomparea de apă suplimentară către priza de apă pentru răcire a centralei".
