Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a anunțat adoptarea de noi „măsuri și intervenții în regim de urgență” pentru a asigura debitul de apă necesar în continuare pentru răcire centrala nucleară de la Cernavodă. Astfel, pentru a suplimenta debitul Dunării, Ministerul Energiei și compania Hidroelectrica vor începe de astăzi să elibereze apă din acumulările de pe râul Olt cu o rată suplimentară zilnică medie de 50 mc/s, timp de 5 zile. Această cantitate suplimentară de apă va fi folosită și pentru a produce o cantitate suplimentară de energie electrică.
„Apa din canalul Dunăre – Marea Neagră se constituie ca rezervă operațională, iar Administrația Canalelor Navigabile, la solicitarea CNE Cernavodă, va asigura eliberarea unui volum de apă către priza de apă a CNE Cernavodă”, se arată într-un comunicat CNSU.
Totodată, sunt prevăzute în continuare lucrări de dragare a cursului Dunării în regim de urgență, asigurate de Administrația Fluvială a Dunării de Jos, în cooperare cu Administrația Națională Apele Române, în zona Cernavodă.
Cotele apelor Dunării la Cernavodă. Sursa: CNSU
Tot în zona Cernavodă, pe cursul Dunării Vechi, Apele Române vor construi „un epiu care să devieze o parte din corpul de apă către canalul Dunăre – Marea Neagră și, astfel, către zona care asigură priza de apă pentru sistemele de răcire ale CNE Cernavodă”.
În plus, „lucrările vor fi sprijinite de specialiști ai MApN în măsurători topobatimetrice și geodezice, precum și cu scafandri militari pentru lucrările de sub apă” precizează CNSU.
De asemenea, în zonă, Departamentul pentru Situații de Urgență va mobiliza pompe de mare capacitate furnizate de mai multe instituții, cu scopul de a menține – la nevoie – nivelul de apă necesar operării CNE Cernavodă.
Dunărea rămâne la un debit extrem de scăzut. De ce România nu poate consuma mai multă apă din lacurile de acumulare
Reactoarele de la Cernavodă folosesc apa Dunării pentru răcire, iar seceta prelungită din această vară a coborât atât de mult debitul fluviului, încât autoritățile au fost nevoite să oprească producția din motive de siguranță.
Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a arătat că România nu poate pur și simplu să consume mai multă apă din lacurile de acumulare ca să compenseze pierderea de la Cernavodă. Rezervele hidro există, dar trebuie folosite cu prudență, pentru că nu există garanția că vor fi refăcute de ploi. „Există aceste rezerve, dar le folosim cu atenție și echilibru, pentru că vom avea nevoie de unele rezerve și în cursul iernii și nu avem garanția că lacurile se vor umple, că vom avea precipitații multe în toamnă”, a spus Bușoi.
Astfel, Dunărea rămâne la un debit extrem de scăzut: debitul la intrarea în România este de trei ori mai mic decât media obișnuită a lunii august.
Debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) se menţine la 1300 m3/s în aceste zile, urmând ca, până în 25 august, să ajungă la 1350 m3/s, situându-se sub media multianuală a lunii august (3900 m3/s), arată prognoza publicată de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA).
Debitele Dunării, care au ajuns la cele mai mici valori din istorie, au determinat închiderea celor două reactoare ale Centralei de la Cernavodă, care asigurau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă.
Ministerul Energiei a anunţat, în repetate rânduri, că Sistemul Electroenergetic Naţional dispune de mai multe resurse pentru acoperirea deficitului de producţie rezultat din oprirea Unităţii 2 de la Cernavodă, printre care producţia eoliană, Grupul energetic Rovinari 4 şi producţia hidro.
