Majorarea preţului petrolului la 110 dolari pe baril şi creşterea cotaţiilor la gaze va genera scumpiri la raft în România, în următoarele zile, pe fondul costurilor mai mari de transport şi aprovizionare, avertizează consultantul economic Adrian Negrescu.
„Asistăm la un adevărat tsunami economic la nivel mondial, fără precedent în ultimii 20 de ani, generat de problemele din zona petrolului şi mai ales a gazelor naturale. Creşterea petrolului la 110 dolari pe baril creează deja premisele unor probleme majore pe lanţurile de aprovizionare şi ale unui val semnificativ de inflaţie care se va contura la nivel mondial, susţinut inclusiv de cotaţia gazelor, care în ultima lună a crescut cu 83% pe bursa de la Amsterdam, ajungând astăzi la 62 de dolari. O creştere de peste 20% într-o singură zi este o situaţie demnă de acest apelativ, de tsunami financiar, iar efectele, din păcate, le vom vedea în toată economia mondială, inclusiv în cea românească”, a declarat luni, pentru Agerpres, consultantul economic Adrian Negrescu.
„Deja avem, probabil, în această săptămână un prim puseu semnificativ de creştere de preţuri”
În opinia sa, este necesară convocarea urgentă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) pe teme economice, astfel încât autorităţile să adopte măsuri „pentru a proteja economia românească în faţa acestui tăvăluc de scumpiri generate de creşterile de preţuri la petrol şi gaze”.
„Toate aceste scumpiri la petrol se văd în maxim 10 zile în România şi deja avem, probabil, în această săptămână un prim puseu semnificativ de creştere de preţuri. Probabil de miercuri, joi, vom vedea scumpiri semnificative la pompă, iar în ceea ce priveşte gazele, mă aştept ca de luna viitoare să vedem, într-adevăr, importuri la nişte preţuri mult mai mari decât cele actuale”, a afirmat Negrescu.
În acest context, el consideră necesar ca statul român să activeze proiectul Coridorului vertical pentru aprovizionarea cu gaze, având în vedere dependenţa de importuri, chiar dacă depozitele interne sunt pline în proporţie de aproximativ 40%.
Potrivit consultantului economic, România ar trebui să intensifice discuţiile cu Bulgaria, Ungaria şi Grecia pentru a importa gaz natural lichefiat din Statele Unite, ca soluţie de avarie pentru asigurarea consumului în actualul context economic vulnerabil.
Totodată, Negrescu a subliniat că România este în continuare dependentă de importurile de gaze, în condiţiile în care capacitatea de extracţie din depozitele interne este limitată.
„Orice creştere de preţ la pompă se traduce aproape instantaneu în creşteri de preţuri la raft”
„Suntem, din păcate, dependenţi de gazul metan din import în condiţiile în care, din aceste depozite pe care noi le avem, nu putem extrage decât o cantitate limitată, dată de specificaţiile tehnologice. Altfel, dacă nu vom lua măsuri pentru a găsi noi surse alternative de aprovizionare, mai ales cu gaze, s-ar putea ca momentul 1 aprilie, când va interveni liberalizarea pieţei pentru agenţii economici, să se transforme într-un uriaş val de inflaţie, generat de o scumpire semnificativă pentru companiile din România”, a adăugat specialistul.
Adrian Negrescu a mai arătat că economia românească depinde în mare măsură de transportul rutier de marfă.
„Din păcate, avem o economie dependentă de transporturi de marfă, cum nicio altă economie occidentală nu se află. Dacă în România se cară marfă, în special cu duba, cu tirul, cu camionul, în alte ţări există sursele alternative date de transportul pe calea ferată, de transportul electric. Toate aceste mijloace de transport în România practic nu există din perspectivă logistică şi de aceea orice creştere de preţ la pompă se traduce aproape instantaneu în creşteri de preţuri la raft - şi asta pentru că fragilitatea financiară a companiilor româneşti le determină să transfere instantaneu costurile cu transportul în preţurile produselor şi serviciilor pe care le comercializează”, a precizat consultantul economic.
„În următoarele 10 zile vom începe să vedem creşteri de preţuri la raft în marile magazine”
Consultantul economic a avertizat că scumpirea carburanţilor ar putea avea efecte în lanţ în economie, de la creşteri de preţuri la raft până la majorarea costurilor în agricultură şi servicii.
„În următoarele 10 zile vom începe să vedem creşteri de preţuri la raft în marile magazine, vom vedea serviciile scumpindu-se în principal cele de curierat şi vom vedea, din păcate, o creştere a costurilor în agricultura românească, mai ales când urmează să înceapă campania de însămânţări de primăvară. Pentru agricultorii români, creşterea preţului motorinei va genera, din punctul meu de vedere, un cost suplimentar care ar putea face ca producţia lor să devină necompetitivă în faţa importurilor semnificative de produse pe care le avem în sectorul agricol”, a explicat specialistul.
Cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului a urcat luni dimineaţă cu aproape 19%, la aproape 111 dolari, după ce crescuse deja cu aproximativ 28% săptămâna trecută, pe fondul temerilor investitorilor că prelungirea războiului din Orientul Mijlociu ar putea perturba sever pieţele energetice şi afecta creşterea economiei mondiale, transmit DPA şi Reuters.
Şi cotaţia ţiţeiului american West Texas Intermediate (WTI) a depăşit pragul de 100 de dolari per baril, un nivel care nu mai fusese înregistrat din 2022.
Profesor universitar de economie: Scumpirea petrolului va alimenta inflaţia şi va pune presiune pe bugetele românilor
Creşterea cotaţiilor petrolului pe pieţele internaţionale va alimenta inflaţia în România în lunile următoare şi va pune presiune asupra bugetelor familiilor, în contextul dependenţei ridicate de carburanţi fosili şi al investiţiilor insuficiente în alternative energetice, a declarat, pentru Agerpres, profesorul universitar de economie Cristian Păun.
Cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului a urcat luni dimineaţa cu aproape 19%, la 111 dolari, după ce crescuse deja cu aproximativ 28% săptămâna trecută, pe fondul temerilor investitorilor că prelungirea războiului din Orientul Mijlociu ar putea perturba sever pieţele energetice şi afecta creşterea economiei mondiale.
„Mă aştept la o stabilizare a acestui preţ în perioada următoare şi, încet-încet, dacă lucrurile se rezolvă acolo, preţul petrolului să îşi revină. Ce impact are în momentul de faţă această creştere de preţ în România? Cu siguranţă va alimenta inflaţia. Cel puţin în aceste luni din an, inflaţia va fi mai mare decât a fost prognozată.
Noi ne aşteptam ca preţurile să se tempereze încet-încet, mai ales către a doua jumătate a anului, şi să vedem preţuri mult mai mici faţă de anul anterior. Din păcate, un astfel de eveniment ne zdruncină mai tare decât pe alte ţări, pentru că nu suntem foarte pregătiţi şi nu avem acea independenţă energetică faţă de hidrocarburi pe care o au alte state, care au investit masiv în electric, în baterii şi în tot felul de soluţii alternative - transport în comun electrificat, piste de biciclete şi aşa mai departe”, a menţionat Cristian Păun.
„Asta va duce cu siguranţă la o sărăcire şi mai mare a românilor”
Potrivit acestuia, România nu a făcut astfel de investiţii, astfel încât dependenţa energetică a ţării noastre de hidrocarburi este foarte mare.
Totodată, el a subliniat că parcul auto din România este mult îmbătrânit faţă de media Uniunii Europene, ceea ce înseamnă consumuri mai mari de carburanţi fosili, de hidrocarburi, faţă de alte ţări.
„Asta va duce cu siguranţă la o sărăcire şi mai mare a românilor şi, evident, la o presiune şi mai mare pe bugetul fiecărei familii, iar fără reacţii din partea noastră, fără o adaptare la această situaţie, problema va fi destul de complicată.
Trebuie să înţelegem că, încet-încet, transportul urban va trebui să se bazeze mai mult pe maşini electrice, pe biciclete, pe trotinete, pe mersul pe jos, pe transportul în comun şi mai puţin pe aceste maşini alimentate de hidrocarburi. Este nevoie de o infrastructură şi mai bună a tot ceea ce înseamnă staţii de încărcare electrice, inclusiv pe spaţiile publice.
De asemenea, sunt necesare mai multe facilităţi reale pentru românii care îşi instalează panouri solare şi care îşi caută această independenţă energetică prin investiţiile pe care le fac. Deocamdată, noi suntem destul de amatori în tot ceea ce înseamnă politici publice care să ne salveze şi să ne facă mai rezilienţi în faţa unor astfel de crize”, a mai spus Cristian Păun.
În opinia sa, dacă conflictul se rezolvă repede, este foarte probabil ca lucrurile să revină la normal. În schimb, dacă conflictul se prelungeşte, probabil că preţul se va stabiliza undeva în jurul valorilor de astăzi o bună perioadă de timp, iar atunci va trebui ca fiecare dintre noi să găsim soluţii la aceste preţuri foarte mari de la pompă.
Ce măsuri economice poate lua statul român
„Sigur că şi statul poate face ceva: poate să reducă fiscalitatea pentru aceste produse de energie, gaz şi combustibil, mai ales pentru agricultură; poate avea în vedere scăderea accizei, fără nicio urmă de îndoială. Este o soluţie foarte bună, doar că pentru această scădere de acciză trebuie să obţinem aprobare din partea Uniunii Europene.
Sau poate, dacă lucrurile merg spre mai rău, să regândească aplicarea TVA la aceste produse şi să vină cu un TVA diferenţiat, astfel încât o perioadă să nu plătim acest TVA mare, să plătim un TVA de 10%, pentru toate aceste produse. Poate şi o acciză mai mică şi, în felul acesta, am ţine preţurile sub control şi am evita un puseu inflaţionist suplimentar, care ne-ar genera probleme şi mai mari decât avem în momentul de faţă”, a adăugat profesorul universitar de economie.
„Creştea salariului minim ar fi o decizie greşită”
Scumpirea petrolului se va reflecta în preţuri, în condiţiile în care produsele sunt transportate, iar cele agricole sunt realizate cu ajutorul carburanţilor.
„Toate aceste elemente vor ajunge, într-un final, în preţ, însă nu într-un procent imens, pentru că, pe lângă costul de transport, mai sunt şi alte costuri. Procentul nu va fi neapărat foarte mare şi pentru că românii nu mai prea pot scoate din buzunar bani pentru a plăti preţurile la care se gândesc antreprenorii, luând în considerare toate aceste costuri mărite.
Nu este uşor nici pentru antreprenor să includă în preţ toate aceste majorări de costuri pe care le are. Acum statul discută chiar ideea de a creşte şi salariul minim, care ar fi o decizie greşită. După ce există o presiune foarte mare dinspre energie, gaz, petrol şi carburanţi, să mai creşti şi salariul minim este o idee extrem de păguboasă", susţine economistul.
„Situaţia va fi dificilă în perioada următoare pentru fiecare român”
În opinia sa, crizele geopolitice din zonele bogate în resurse energetice arată cât de vulnerabile rămân economiile dependente de petrol şi gaze.
„Eu nu înţeleg de ce nu am învăţat de la războiul din Ucraina că aceste naţiuni care stau pe rezervele de petrol şi de gaz ale lumii nu sunt deloc pacifiste şi liniştite şi că va exista permanent o problemă, iar ea se va acutiza pe măsură ce aceste resurse devin tot mai rare.
Este, cum să spun eu, nătâng să crezi că viitorul va aparţine tot maşinilor pe hidrocarburi, pe combustibili fosili, şi că nu trebuie să facem absolut nimic pentru a remedia această problemă. Din punctul meu de vedere, situaţia va fi dificilă în perioada următoare pentru fiecare român”, a subliniat Cristian Păun.
Totodată, el şi-a exprimat speranţa că soluţionarea conflictului se va produce destul de rapid, iar Iranul va ceda în faţa presiunilor internaţionale - şi vom vedea o schimbare de regim, pentru că „acel regim terorist, tiranic, nu este deloc dătător de linişte şi speranţă şi s-a văzut cât de mult rău poate face Orientului Mijlociu”.
„Noi nu ne alimentăm din acea strâmtoare. Avem o sursă alternativă: Azerbaidjan”
„Loviturile acestea pe care Iranul le dă astăzi ţărilor din regiune sunt destul de lipsite de logică şi mult îmbibate de terorism şi teroare. Iranul nu produce foarte mult petrol acolo; el produce cam 10% din producţia de petrol a Orientului Mijlociu.
Cel mai mult produc în momentul de faţă Arabia Saudită, împreună cu Emiratele Arabe Unite, Kuweit, respectiv Qatar şi Irak. Ei împreună produc peste 60% din petrolul regiunii, din care cel mai mult produce Arabia Saudită, dar avem această problemă a strâmtorii de acolo.
Noi nu ne alimentăm din acea strâmtoare; avem o sursă alternativă, Azerbaidjan, care nu are legătură cu acest conflict. Avea legătură mai degrabă cu atacarea Ucrainei de către Rusia, fapt pentru care atunci preţurile au crescut mai mult, chiar dacă creşterea preţului petrolului pe piaţa globală nu a fost atât de mare.
Deja am depăşit acel prag maximal, suntem la 120 de dolari barilul, faţă de 117, maximumul de atunci, dar atunci am avut o creştere la pompă a preţului mult mai mare decât ce vedem astăzi, tocmai pentru că sursele noastre de aprovizionare nu depind atât de mult de Orientul Mijlociu, aşa cum depindeau atunci. Atunci eram, ca şi acum, dependenţi destul de mult de Azerbaidjan, care nu este neapărat în zona directă de conflict”, a explicat Păun.
Ştiri video recomandate
