Antena 3 CNN Emisiuni Antena 3 CNN Numai de bine Greşeli pe care părinţii le fac când vine vorba de somnul copiilor

Greşeli pe care părinţii le fac când vine vorba de somnul copiilor

Somnul celor mici este una dintre cele mai mari provocări ale părinților cu copiii până în vârsta de 3 ani.

Greşeli pe care părinţii le fac când vine vorba de somnul copiilor
Sursa foto: antena3.ro
de Redacția Antena 3 CNN    |    20 Feb 2023   •   15:17

În lipsă de soluții, aceștia apelează la melatonină, un hormon care ar trebui să trateze stările de insomnie și tulburările de somn, însă, specialiștii ne avertizează că, în cazul copiilor, efectele sunt opuse.

"Melatonina nu este recomandată – un NU scris cu majuscule, pentru că melatonina este un hormon pe care organismul nostru și anume glanda pineală, care este adânc în creier, îl secretă. Este numit hormonul somnului sau hormonul întunericului. Adică facem întuneric și este eliberată de către glanda pineală această melatonină și începe să fie secretată în sânge, adică retina primește semnale din ce în ce mai puțin luminoase, primește semnalul de întuneric și atunci se activează această melatonină.", a spus Ana Barbu, consultant.

Astfel, un somn bun de noapte depinde de momentul în care organismul copilului are loc o creștere a nivelului melatoninei.

"Apogeul secreției de melatonină, de regulă, este între 7 și 8 seara, de asta este bine să îi punem pe cei mici la culcare în acest interval și apare des la copiii cu vârste cuprinse între un an și trei ani.", a mai spus consultatul de somn

Un nivel prea mare de melatonină, indiferent de forma sub care este administrată, poate avea efecte adverse asupra celor mici.

"Ca și efecte – le dă o stare de blegeală copiilor, amețeli, o stare de somnolență pe timp de zi, asta este valabil și în cazul adulților. Iar majoritatea pastilelor, de exemplu, mastecabile, acestea pot conține mult mai multe miligrame – deci o pastilă de 1,9 poate să conțină până la 9 mg."

Rebecca Robbins, un om de știință asociat la Brigham and Women's Hospital din Boston susține că deși exsită opinia că, dacă este natural, atunci nu poate face rău, adevărul este că nu sunt sigure efectele melatoninei pe termen lung. Studiile au arătat că acest supliment dă efecte diferite în funcție de cauza tulburărilor de somn și a variabilității ritmurilor circadiene. În șase studii privind tratamentul cu melatonină la populația pediatrică, a spus ea, melatonina a scăzut timpul necesar adormirii, variind de la 11 la 51 de minute. Cu toate acestea, studiile au fost foarte mici și cu rezultate foarte variabile. 

"Atenție! Orice lampă de veghe, cu lumină albastră, cu lumină galbenă poate să afecteze secreția de melatonină, deci lumina inhibă secreția de melatonină. De aceea copiii nu trebuie să aibă lămpi de veghe până la 2 ani jumătate – 3 ani, când încep să își dezvolte imaginația și să le fie frică de întuneric. Mama dacă vrea să alăpteze în continuare pe timp de noapte, ca să nu se împiedice, poate să păstreze o lumină roșie, difuză, pe care să o pună într-un colț, dar orice lumină a telefonului, lumina albastră în special supremă secreția de melatonină."

În fond, somnul este o abilitate pe care cei mici trebuie să o învețe, la fel ca mâncatul, vorbitul sau mersul.

"Majoritatea pediatrilor nu au expertiză în somn și atunci de câte ori întreabă mama un pediatru – dar de ce se trezește copilul atât de des noaptea? Îi va spune că este normalitate. Și atunci mama devin confunză, are impresia că face ceva greșit, că bebe are o adevărată problemă de sănătate sau neurologică sau pur și simplu așa este el certat cu somnul și vrea să intervină cu picături, melatonină sau siropele. Siropuri care au zahăr și din cauza acestor siropuri, glicemia crește, iar trezirile vor fi și mai dese, nu doar dese.

Dacă în camera în care doarme cel mic este complet întuneric, dar apar totuși tulburări de somn, Ana susține că cea mai frecventă greșeală întâlnită sunt asocierile.

Pe primul loc aș pune asocierile, sunt acele deprinderi, obiceiuri create de părinți, întărite de părinți, ca bebe să adoarmă, adică luăm un exemplu mama care își ține pruncul mereu la sân. Sunt pro această conectare, sunt lucruri fiziologice problema este următoarea și asta ține de neuroștiință. 

Noaptea, ciclurile de somn variază între cicluri superficiale și cicluri mai adânci de somn. În momentul în care va fi acest stadiu de somn superficial, numit și rem, va dori ca mama să îl adoarmă din nou, pentru că el nu va ști să lege ciclurile de somn fără ajutor. Așteaptă că părintele să vină cu acel obicei cu care a fost adormită seara, să vină să îl readoarmă.", a mai spus Ana Barbu.

×
Subiecte în articol: Numai de bine Ana Barbu
Parteneri
Daniel Baciu, anunț important pentru toți pensionarii din România
x close