Antena 3 Emisiuni Punctul de întâlnire Pericol de explozie la Smârdan! Dezvăluiri exclusive despre tonele de animalele moarte îngropate ilegal

Pericol de explozie la Smârdan! Dezvăluiri exclusive despre tonele de animalele moarte îngropate ilegal

de Andreea Ştefan    |    03 Noi 2021   •   21:39
Pericol de explozie la Smârdan! Dezvăluiri exclusive despre tonele de animalele moarte îngropate ilegal
Sursa foto: Antena 3

Mii de animale moarte au fost îngropate în România. Bomba ecologică de la Smârdan se poate transforma în orice moment într-o catastrofă.

Ancheta privind depozitarea a sute de mii de tone de cadavre de origine animală a ajuns la final şi scoate la iveală detalii şocante: descompunerea cadavrelor a generat o poluare halucinantă şi  acumulare de gaze în subteran. Iar această pungă de gaze poate exploda în orice moment!

Şi asta pentru că, pe 70.000 de metri pătraţi de teren, au fost aruncate 280 de mii de metri cubi de cadavre. 

Un strat de leşuri, înalt de aproape 5 metri, pe fiecare metru pătrat de teren. Pe acest teren au ajuns şi oile moarte pe nava Queen Hind ce s a scufundat în 2019 în portul Midia.

Garda Naţională de Mediu a făcut o notă de constatare cu privire la catastrofa ecologică de la Smârdan, iar concluzia este că, pe câmpul de lângă incineratorul din Smârdan, au fost eliminate în mod continuu deşeuri de animale sacrificate şi livrate de abatoarele din țară, respectiv o cantitate estimată la aproximativ 20.000 tone/an, în perioada 2010 şi până în prezent.

Asta a dus la efecte nocive devastatoare asupra calității aerului cât și a solului și apei freatice.

Terenul cu pricina este foarte aproape de Dunăre, iar procurorii suspectează că poluarea acumulată în subteran ar putea infesta pungile de apă din subsol şi chiar apa fluviului.

Şocant este că, pe lângă cadavre de animale, pe teren au fost aruncate şi deşeuri periculoase: deşeuri medicale şi eprubete cu sânge, despre a căror origine nu se ştie mai nimic.

Când a descins la faţa locului, procurorul de caz Teodor Niţă a descoperit că instalaţiile incineratorului nu erau funcţionale şi fizic această unitate nu putea distruge o cantitate considerabilă de resturi de origine animală.

Cine a închis ochii la bomba ecologică de la Smârdan

”În continuarea camerei frigorifice, loc în care operatorul economic avea obligaţia să depoziteze deşeuri de origine animală perisabile, s-a constatat că nu se afla în funcţiune instalaţia de răcire. De asemenea, tocătorul, ce reprezintă o dotare care este absolut obligatorie pe fluxul tehnologic, acesta fiind un utilaj  necesar pentru fragmentarea şi diminuarea deşeurilor de animale înainte de procesul de incienerare al acestora, nici măcar nu era funcţional.

În consecinţă, s-a constatat faptul că este imposibil, în realitate, de alimentat incineratorul cu deşeuri întregi de origine animală  mai ales ca tocatorul -utilaj strict necesar in mod normal - este incomplet şi total nefuncţional. Se constată că alimentarea camerei de ardere a liniei de incinerare în timpul desfăşurării procesului de incinerare este făcută fără respectarea vreunei reguli tehnice sau măsuri de protecţie pentru oameni şi mediu, iar în realitate procedeul de aşa zisă incinerare nu există şi ce se întâmplă nu are nici o legătură cu ceea ce ar fi trebuit în mod normal să se intample- rechizitoriul PCA Constanţa.

Dealtfel, locuitorii din Braila au depus zeci de plangeri legate de mirosul pestilential din zonă, care, insa, au fost ignorate total nejustificat  de catre Garda de Mediu Tulcea.

Potrivit unui experiment făcut la faţa locului, dacă ar fi funcţionat non stop, incineratorul din Smârdan putea elimina maxim 3.700 de tone de cadavre pe an. Însă, înraportul anual de mediu întocmit în 2019, reprezentantul unităţii susţine că ar fi distrus 22.600 de tone.

Concluzia procurorilor: doar în 2019, 18.800 de tone de cadavre au ajuns pe câmp.

”Pe baza aceluiaşi raţionament, aferent cantităţii de 20.227 tone deşeuri, declarate ca ar fi fost supuse incinerării în anul 2020, rezultă că minim 16483 tone  au fost, deasemenea, aruncate pe câmp în acel an.

Prin extrapolare, raţionând, pentru fiecare an calendaristic, începand cu anul 2011 de când a fost autorizată instalaţia de incinerare, nu există răspuns pentru modul în care au fost eliminate cantităţi de deşeuri de cel puţin 15.000 tone/an de funcţionare. Nu există deloc explicaţii privind modul de incinerare a unei cantităţi de de cel puţin 150.000 tone de deşeuri animaliere în cei 10 ani de funcţionare ale celor două linii de incinerare, existând indicii că acestea  au fost aruncate pe câmpul din vecinătate” - rechizitoriul PCA Constanţa.

Descompunerea cadavrelor a format pungi de gaze în subsol

La prima întâlnire cu procurorii, Gelu Daniel Cazacioc, patronul incineratorului, a declarat faptul că depozitarea deşeurilor pe terenul din vecinătate s-a făcut prin ingroparea lor in gropi cu diferite adancimi şi astuparea lor cu pamant, urmand ca deseurile sa fie dezgropate si incinerate ulterior, atunci cand fluxul tehnologic i-ar fi permis.

Ulterior, în timpul anchetei, s-a prevelat de dreptul la tăcere. Această anchetă a scos la iveală şi alte date cutremurătoare: la faţa locului au fost efectuate excavări pana la o adancime de aproximativ 3,5 m însa nu s-a atins zona solului afânat. 

Expertiza realizată cu privire la impactul asupra mediului este la fel de cutremurătoare:

  • Apa freatică locală, pe adâncimea sa investigată de max 8 m (în puncte aflate în proximitatea depozitului ilegal de deșeuri organice) este contaminată biologic și chimică.
  • Contaminarea biologică se regăsește și în sursa de apă din care se aprovizionează Serele Smârdan, chiar dacă adâncimea forajului este de 34 m iar coloana filtrantă (care asigură aprovizionarea cu apă a forajului) este poziționată în intervalul 29-34 m.

Însă, în urma analizelor făcute, procurorii vin şi cu o ipoteză şoc asupra acestui dezastru ecologic :bomba ecologică se poate transforma într-o veritabilă bombă, la propriu.

Există posibilitatea ca, la nivelul subteranului, din degradarea anaerobă a materiei organice existente în concentrații foarte mari și în prezența microorganismelor specifice, să rezulte gaz natural care migrează împreună cu acviferul freatic și iese în atmosferă prin puțuri, necontrolat. Se poate, astfel, vorbi și de un potențial de explozie, datorat formării unor pungi de gaz.

Contaminarea biologică a pânzei freatice locale poate conduce, în mod direct, la îmbolnăviri în rândul celor ce consumă această apă ca atare. Având în vedere că o parte din microorganisme sunt preluate și de culturile irigate cu această apă, transmiterea lor către consumatorii umani poate avea loc și indirect. În studiul făcut, datorită limitărilor sale logistice, nu s-a putut atinge problema contaminării cu diferite virusuri potențial prezente în cadavrele de animale și păsări.

Rapoartele de analiză asupra solului au scos la iveală depăşiri de 30 de ori, adică cu 3000 la sută pragul maxim admis pentru amoniu, azotul este de 8 ori mai mare , iar suspensiile depăsesc limita maxim admisă cu 300 la sută.  Experţii spun că, având in vedere schimbările climatice din ultima vreme şi a posibilitătii apariţiei în zonă a unor ploi insemnate cantitativ, exista un real pericol de extindere a poluarii catre zonele invecinate, respectiv localitatea Smardan si bratul Macin al fluviului Dunarea, ce ar putea afecta in mod direct intreg ecosistemul si ar putea pune in pericol sanatatea umana.

Ai imagini sau informaţii care ar putea deveni o ştire? Trimite-ne un mesaj la numărul 0744.882.200 pe Whatsapp sau Signal

×
Parteneri
x close