"Virusul face o pneumonie virală. Dacă ar rămâne doar atât, lucrurile ar fi extraordinare. Adică, mortalitatea ar fi mult mai mică. După această pneumonie virală există faza inflamatorie a bolii, când practic apare acest dezastru, această "furtună de citokine".
Ce este de reţinut pentru cei infectaţi care stau acasă. Până la urmă, asta e cea mai bună atitudine, să stai acasă, dar să stai acasă monitorizându-te. Este foarte important să te monitorizezi. Este foarte important să ştii că cele mai bune şanse ale tale sunt să nu păţeşti nimic. În cel mai rău caz, poate ceva ce te deranjează, dar cu siguranţă, nu ceva grav. Adică să îţi fie un pic greaţă, să te doară capul, să faci febră. Sunt lucruri care trec, lucru pentru care medicaţia, de obicei se găseşte în farmacie chiar şi fără prescripţie: paracetamol. Boala trece şi nici măcar nu contează dacă ai avut o pneumonie de 10-15-20%. Nu are nicio semnificaţie, nici pentru momentul bolii, nici pentru ce va urma.
Cum arată un plămâni afectaţi de COVID în proporţie de 80%
Acest om a ajuns la spital când avea o afectare pulmonară foarte mică. Era undeva, până în 30%. Ai fi putut zice că e bine şi poate merge acasă, că nu are probleme, dar peste trei zile, aşa arătau plămânii lui. Zonele albe înseamnă pneumonie. Ce este negru e bine. Sunt nişte zone albe foarte fine. Înseamnă o afectare de 80-85%, în doar trei zile. Majoritatea pacienţilor care au afectare severă o fac foarte repede. Asta e o imagine, dar sunt foarte multe imagini de genul acesta. În situaţia asta, nu a fost suficient oxigenul şi din păcate, cred că a durat aproape o lună, cât am încercat să salvăm acest pacient, nu am reuşit până la urmă.
Pacientul acesta a venit de la început la noi şi afectarea pulmonară, probabil că e chiar mai mult decât la acel pacient, dar făcând de la început ceea ce trebuie făcut, a plecat acasă cu imaginea a doua.
Recuperarea după o afectare pulmonară de 80% din cauza COVID
Majoritatea îşi revin. Din ce am vorbit cu pacienţii care au fost la noi şi care au avut forme severe de boală, majoritatea la 3 luni sunt foarte bine. Mult mai bine decât te aşteptai. Adică, nişte oameni care nu se puteau ridica din pat, din culcat în şezut singuri, acum merg pe stradă şi îşi fac cumpărăturile. Fără oxigen în fază acută, aceşti oameni ar fi murit cu siguranţă. Aceşti pacienţi au fost ventilaţi minim invaziv.
Ce analize se modifică în caz că suntem infectaţi cu SARS-CoV-2
Sunt nişte teste biologice care merită cu siguranţă făcute. Homoleucograma este foarte important de monitorizat. Pentru evaluarea inflamaţiei monitorizăm proteina c reactivă. Ce e cu roşu nu e bine, ce e galben e aşa şi aşa, unde e verde e bine. D-dimeri, o analiză care este în mare legătură cu coagularea sângelui. Feritina trebuie evaluată şi ea. Este tot o analiză de evaluare a inflamaţiei (...) Transaminazele, funcţia renală poate fi şi ea modificată în boală.
Când este necesară o evaluare medicală în caz de infecţie cu SARS-CoV-2
O chestie importantă, din punctul meu de vedere. Dacă eşti acasă ţi-ai făcut testul, este pozitiv, te simţi bine, nu are niciun rost să îţi faci o evaluare în acel moment. Evaluarea are rost să ţi-o faci dacă îţi scade saturaţia. Dacă începe să scadă saturaţia, dacă eşti o persoană cu mari factori de risc, dacă eşti curios să vezi ce s-a întâmplat în organismul tău, ar avea sens să îţi faci o evaluare, atunci când nu eşti simtpomatic, undeva la măcar 7-8 zile de boală, undeva spre ziua 10 de la debutul simptomelor", a precizat Marius Balea, medic primar pnemolog.
