Cele două atacuri violente petrecute în doar trei zile în școli din România ar putea avea o legătură mai profundă decât pare la prima vedere, spune specialistul în criminologie Dan Antonescu, care atrage atenția că mediatizarea intensă a unui astfel de caz îi poate împinge la fapte similare pe cei care se gândeau deja la un asemenea gest, dar care până atunci se abținuseră.
Joi dimineață, un elev de 15 ani de la Colegiul Tehnic „Armand Călinescu” din Pitești a venit la școală cu un obiect tăietor și și-a agresat doi colegi, rănindu-l pe unul dintre ei la antebraț.
Adolescentul a fost ulterior reținut pentru 24 de ore, iar polițiștii au întocmit pe numele lui un dosar penal pentru port sau folosire fără drept de obiecte periculoase, lovire sau alte violențe, distrugere și tulburarea ordinii și liniștii publice.
Cu doar trei zile înainte, luni, un elev de clasa a șaptea de la Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare” din Bistrița, în vârstă de 13 ani, își înjunghiase profesoara de matematică și pe un coleg care încercase să o apere, după ce se filmase în baia școlii și anunțase atacul pe rețelele sociale.
„Când au văzut că alții au putut să o facă, au făcut-o și ei”
Întrebat ce se ascunde în spatele acestor două atacuri apropiate în timp, Dan Antonescu a explicat, într-o intervenție în direct la Antena 3 CNN, că expunerea mediatică puternică a unor astfel de evenimente poate funcționa ca un declanșator pentru cei care purtau deja în minte ideea unei fapte violente.
„Am mai spus-o de nenumărate ori: când avem de-a face cu o mediatizare excesivă – dar firească, totuși – a unui eveniment, fie că vorbim despre cel de la Bistrița, fie că vorbim despre o tentativă de suicid sau cine știe ce altceva, există persoane care au avut în gând să facă un astfel de gest sau o astfel de faptă, au avut niște rețineri, dar când au văzut că alții au putut să o facă, au făcut-o și ei”, a explicat criminologul.
Specialistul a subliniat însă că problema reală în cazul de la Pitești este faptul că elevul venea la școală înarmat, chiar în zilele în care întreaga țară discuta despre atacul de la Bistrița.
„Problema o reprezintă faptul că acest copil (pentru că toți sunt copii până la urmă, fie că au 15 ani sau 13 ani), acest copil mergea la școală cu cuțitul în geantă. În condițiile în care, de două zile, toată mass-media discută despre ceea ce a făcut un copil de 13 ani împotriva profesoarei lui sau împotriva unui coleg de acolo, din școala respectivă”, spune acesta.
„A discutat cineva cu el de ce poartă cuțit la el?”
Criminologul consideră că întrebarea este ce l-a împins pe adolescent să ajungă să poarte o armă la școală.
„Oare ce anume l-a determinat? Pentru că aici e marea problemă. A discutat cineva cu el de ce a avut comportamentul acesta, de ce poartă cuțit la el? Este inadmisibil! S-a spus despre o macetă; din ce știu eu, este vorba despre un cuțit de bucătărie mai mare, dar poate fi și un briceag”, mai spune acesta.
Antonescu a avertizat că, la această vârstă, impulsivitatea poate transforma foarte ușor un moment de furie într-o faptă cu urmări grave.
„Și e deja foarte mult, mai ales la vârsta aceasta, la care o răbufnire, un gest spontan poate duce la o faptă gravă. E adevărat că acum el este reținut”, explică el.
Din experiența sa profesională, specialistul în criminologie a amintit că a stat față în față cu adolescenți care au ajuns să ispășească pedepse grele pentru crime comise la vârste foarte mici.
„Este foarte simplu, din păcate – spun asta cu ghilimelele de rigoare –, ca acest copil să ajungă într-un centru de minori și tineret unde am avut... ce să spun, neșansa, ca să spun așa pentru copiii respectivi, să intervievez autori de omor cu vârste de 15, 16 sau 17 ani, care au fost condamnați la pedepse de 10, 12 sau 15 ani de închisoare”, a mai declarat Dan Antonescu.
Bullying-ul, rețelele sociale și lipsa unui model
Potrivit unui martor la atacul de la Pitești, agresorul ar fi fost la rândul lui victima bullying-ului, iar conflictul ar fi izbucnit după ce colegii l-ar fi șicanat în baia băieților. În cazul de la Bistrița, rețelele sociale au jucat și ele un rol, elevul filmându-se și postând înregistrarea pe TikTok chiar înainte de atac.
Întrebat ce se petrece în mintea acestor copii, Dan Antonescu a pus problema pe seama lipsei unor repere în viața lor și a presiunii uriașe pe care o exercită fluxul continuu de informații din mediul online.
„Lipsa unui model și a unor persoane cu care să se sfătuiască... Aici e marea problemă: unul dintre părinți, măcar, dacă nu amândoi, sau o rudă mai apropiată trebuie să se împrietenească cu adolescentul care nu știe să-și gestioneze trăirile și care nu înțelege ce se întâmplă în jurul lui, cu toate că este foarte bine informat. Dar e vorba despre o avalanșă, o cascadă de informații care îi vin pe aceste rețele de socializare și care îi influențează comportamentul”, mai spune Dan Antonescu.
Ministrul Educației cere paznici, consilieri și pedepse duble
Cele două atacuri au determinat și primele reacții la nivel guvernamental. Noul ministru al Educației, Sorin Costreie, a anunțat că va cere premierului suplimentarea numărului de paznici din școli cu aproximativ 1.000 de posturi, repartizate în „locuri cheie”, dar și angajarea mai multor consilieri psihologici.
Ministrul vrea, de asemenea, modificarea Codului penal astfel încât agresiunile împotriva profesorilor să fie pedepsite dublu, la fel ca în cazul personalului medical, și ia în calcul controlul ghiozdanelor la intrarea în școală și instalarea unor detectoare de metale.
Nicușor Dan: „Două semnale pe care nu ne mai permitem să le ignorăm”
Atacurile de la Bistrița și Pitești au provocat și o reacție din partea președintelui Nicușor Dan, care a atras atenția că legile împotriva bullying-ului, oricât de necesare ar fi, rămân fără efect dacă nu sunt aplicate în viața de zi cu zi a școlilor, și a insistat asupra importanței intervenției din timp, înainte ca tensiunile dintre copii să degenereze.
„Două incidente grave în școli, în mai puțin de o săptămână. Două semnale pe care nu ne mai permitem să le ignorăm. În ultimii ani, am progresat în înțelegerea și combaterea bullyingului. Dar regulile și legile, absolut necesare, nu sunt suficiente dacă nu se aplică în viața de zi cu zi. Este nevoie de mai multă atenție la ce se întâmplă între copii, de intervenție la primele semne și de preocupare pentru cauzele violenței, nu doar pentru consecințele care pot fi devastatoare”, a transmis șeful statului.
Asemenea criminologului Dan Antonescu, președintele a vorbit despre rolul adulților din viața copiilor și despre presiunea pe care o exercită mediul online, unde violența și hărțuirea continuă și după ce elevii pleacă de la școală.
„Relația de încredere dintre profesori, părinți și copii contează enorm. Un dialog deschis, încrederea și disponibilitatea de a lua în serios ceea ce ne spun copiii pot face diferența înainte ca lucrurile să ajungă într-un punct fără întoarcere. Copiii noștri cresc astăzi între două lumi, cea reală și cea virtuală. Pentru mulți dintre ei, granița dintre ele aproape că nu mai există. Violența, hărțuirea și agresivitatea nu mai sunt doar în curtea școlii, ci și pe ecranele pe care le privesc zilnic”, a mai spus Nicușor Dan.
Șeful statului a subliniat că diriginții, profesorii consilieri și toate cadrele didactice au un rol esențial în a observa și a semnala astfel de comportamente, dar că la fel de important este ca elevii să știe că pot cere ajutor fără teama de represalii.
