Economia românească are nevoie, în continuare, de aducerea de forță de muncă din țări terțe non-UE, întrucât angajarea lucrătorilor străini susține profitabilitatea afacerilor și plata unor taxe la bugetul de stat. Totodată, sunt necesare reglementări pentru persoanele juridice care asigură importul de forță de muncă, digitalizarea întregului proces, precum și colaborarea între instituțiile responsabile, partenerii sociali, patronate, sindicate și ONG-uri, a declarat președintele Consiliului Economic și Social (CES), Sterică Fudulea, potrivit Agerpres.
Acesta a participat, marți, la Palatul Victoria, la conferința prilejuită de lansarea studiului CES: "Migrația cetățenilor din țări terțe în România: integrarea pe piața muncii și riscurile exploatării prin muncă".
"Această angajare a lucrătorilor străini susține profitabilitatea. Și aici mă gândesc, din zona celor două componente, cea a mediului de afaceri, care, așa cum ne-au comunicat deja, au avut creșteri ale profitabilității afacerilor, aducând această forță de muncă, dar mă pun cumva și în pielea Guvernului României, având în vedere că taxele și impozitele plătite pentru acești muncitori, de către angajatori români, rămân în economia românească și nu sunt puține", a declarat președintele CES.
El a punctat că, potrivit studiului, fenomenul de migrație este cauzat, în primul rând, de deficitul de forță de muncă din România.
"Știm foarte bine că avem o problemă reală, angajatorii care se confruntă cu această problemă, cu dificultăți în ceea ce înseamnă identificarea de forță de muncă. Altă problemă identificată a fost legată de procesul de aducere în țară a forței de muncă din țări terțe, care este unul îngreunat", a declarat Sterică Fudulea.
El a explicat că migranții au, pe de altă parte, dificultăți în dovedirea pregătirii profesionale, competențe și cunoștințe lingvistice reduse și, în plus, există diferențe culturale semnificative între țara de origine și cea de destinație.
De asemenea, acesta a menționat "coordonarea instituțională fragmentată și lipsa reglementării în ceea ce înseamnă agențiile de plasare a forței de muncă", acestea fiind probleme identificate de studiul CES.
O altă vulnerabilitate a muncitorilor străini este lipsa de informare cu privire la drepturile și obligațiile lor, a adăugat Fudulea.
El a prezentat și câteva din soluțiile propuse în baza studiului realizat la nivelul CES.
"Cooperarea interinstituțională este de prim interes (...), digitalizarea procesului de recrutare și stabilirea unui mecanism care ar spori transparența și ar limita rolul intermediarilor abuzivi. Digitalizarea întregului proces cred că este cea mai la îndemână soluție și cea mai dorită soluție în ceea ce înseamnă procesul de aducere de forță de muncă străină. Crearea de canale sigure și confidențiale de raportare, care să permită sesizarea abuzurilor fără teama de represalii. Am mai discutat la un moment dat de un concept care se cheamă 'one stop shop', cred că și aici ar fi același mecanism care poate fi implementat. (...) Campanii multilingvistice de informare și încheierea unor acorduri între România și statele de proveniență a muncitorilor", a mai explicat Fudulea.
Secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, a subliniat importanța studiului din perspectiva creionării de politici publice viitoare, precizând că pentru anul viitor contingentul de lucrători străini ar urma să fie de 75.000 de persoane.
"Tema este extrem de actuală în România și în Europa, pentru că migrația a devenit o temă care inspiră frică în Europa și de aici a fost folosită politic. Și, din păcate, nu am discutat corect acest subiect în societate. Dacă mergem de la fenomenul migrației la integrarea pe piața muncii, știm că avem un deficit de forță de muncă în România, știm că Guvernul României aprobă întotdeauna, la propunerea Ministerului Muncii, cu dezbatere în Consiliul Național Tripartit, un contingent. (...) Ceea ce a și făcut și anul acesta Guvernul României, am avut aceste discuții, le continuăm pentru a aproba contingentul care, cred că va fi de 75.000 de lucrători, sau depinde ce vom hotărî împreună", a declarat Oprea.
Ministrul Muncii, Florin Manole, a subliniat că studiul CES ajută la fundamentarea de politici publice, transpuse ulterior într-o legislație îmbunătățită.
"În legătură cu migrația forței de muncă există un grup de lucru, care cred că și-a terminat, în mare măsură treaba, coordonat de Cancelarie, coordonat consilierul de stat Vătăjelu, care a pus împreună Inspecția Muncii, Agenția Națională pentru ocuparea forței de muncă, IGI, alte instituții (...) și parteneri sociali, pentru a clarifica o serie întreagă în care avem vid în legătură cu reglementările, vid care a permis să prolifereze entități care să desfășoare activități susceptibile de a fi trafic de persoane. Pentru că da, avem un contingent de 100.000, știu că unii dintre dumneavoastră cer să continuăm cu cifra asta pentru anul viitor, poate chiar cu o cifră mai mare, un contingent mai mare, dar din acea sută de mii, niciodată, în ultimii ani, cel puțin, nu am avut 100.000 de lucrători care chiar au venit, au rămas și au lucrat aici. Asta înseamnă că avem, ca stat, de reglementat mai mult, mai bine acest domeniu, avem de identificat și de transpus în legislație garanții pentru lucrători", a declarat Florin Manole.
Totodată, el a menționat că este nevoie de clarificări în zona agențiilor care aduc lucrători străini în România.
"E nevoie de clarificări în legislație, pentru ca cei care plasează forță de muncă în România și aduc oameni la lucru aici – și care sunt serioși, onești, cinstiți - să nu fie afectați de concurența neloială a unor așa-zise agenții", a spus ministrul.
De asemenea, acesta a menționat și rolul ITM în depistarea muncii la negru, precum și finalizarea transpunerii în legislația națională a legislația europeană privind "munca pe platforme".
Studiul privind migrația forței de muncă poate fi vizualizat pe site-ul Consiliului Economic și Social (CES).
Ştiri video recomandate
