Guvernul a publicat, vineri, un amplu raport despre administrațiile centrale și locale din România. Raportul prezintă detalii îngrijorătoare despre nivelul de sărăcie din țara noastră. Mai mulți indicatori arată discrepanțe majore între regiunile României. În județe precum Vaslui, Buzău sau Dolj sunt localități în care oamenii trăiesc la limita subzistenței, în timp ce milioane de români din întreaga țară nu beneficiază de servicii de apă potabilă sau canalizare.
Potrivit raportului publicat de guvern, indicele de sărăcie generală la nivel de UAT pentru anul 2024, furnizat de Ministerul Dezvoltării (MDLPA), reflectă proporția populației care trăiește în condiții de sărăcie multidimensională, în funcție de accesul la venituri, condiții de trai și oportunități economice. Datele folosite pentru calcularea acestui indicator provin de la Ministerul Muncii, INS, Ministerul de Finanțe și Ministerul Dezvoltării. Distribuția spațială a sărăciei confirmă persistența unor decalaje structurale majore între regiuni, dar mai ales între mediul rural și urban.
Cele mai ridicate valori ale indicelui de sărăcie se regăsesc în Moldova, sudul Munteniei, Oltenia și centrul Transilvaniei, unde lipsa infrastructurii, mobilitatea redusă și nivelul scăzut de educație contribuie la adâncirea vulnerabilității sociale.
În schimb, UAT-urile urbane/urbanizate – în special din jurul municipiilor reședință de județ sau în zone metropolitane – prezintă un nivel al indicelui apropiat de zero, indicând condiții mai bune de viață, acces la servicii și oportunități economice diversificate.
Prin suprapunerea acestei hărți cu datele despre venituri locale, natalitate, migrație și grad de colectare fiscală, se poate contura un profil teritorial complet al vulnerabilității, esențial pentru luarea deciziilor în materie de coeziune și dezvoltare teritorială.
Potrivit hărții interactive, localități din județele Vaslui, Iași, Buzău sau Dolj ating valori îngrijorătoare ale indicelui sărăciei. De exemplu, Voinești, județul Vaslui, indicele este de 92%. Tot în Vaslui, în Gârceni, este de 88%. În Lungani, în județul Iași, de asemenea, indicele atinge 92%, este și cazul unor localități din Buzău, de exemplu Râmnicelu, unde este de 94%.
În județul Dolj există o localitate unde indicele sărăciei este de 100%. Este vorba de Catane.
La polul opus, sunt și localități unde indicele este 0. În județul Cluj, în localitatea Jucu. Numărul localităților unde indicele sărăciei este sub 40% sunt, însă, foarte puține raportat la numărul total de UAT-uri din țara noastră.
Gradul de conectare al populației la servicii de canalizare
Numeroase UAT-uri, în special din Moldova, sudul Munteniei și Oltenia, se află în categoriile inferioare (sub 40%), semnalând o lipsă persistentă a infrastructurii de canalizare, cu implicații directe asupra sănătății publice și protecției mediului.
În schimb, gradul de conectare este semnificativ mai ridicat în UAT-urile urbane și periurbane din Transilvania, Banat și zona metropolitană București–Ilfov.
Gradul de conectare al populației la servicii de apă
Comparativ cu canalizarea, nivelul de conectare la apă este semnificativ mai ridicat la nivel național, ceea ce reflectă un progres mai susținut în acest domeniu:
Majoritatea UAT-urilor din țară se încadrează în intervalele superioare (peste 55%), inclusiv în multe zone rurale.
Cu toate acestea, Moldova și sudul țării continuă să înregistreze proporții scăzute de conectare, semnalând zone în care populația se bazează încă pe surse alternative, inclusiv puțuri sau sisteme individuale de aprovizionare.
Discrepanțele regionale atrag atenția asupra ritmului de implementare a proiectelor de extindere a rețelelor, inclusiv cele finanțate prin POIM sau PNRR și sugerează necesitatea acordării unei priorități strategice pentru extinderea utilităților în zonele cu acoperire slabă.
Ştiri video recomandate
