În România, evenimentele din ultimele săptămâni ne arată că nu mai este vorba despre „copii care stau prea mult pe telefon”. Corneliu Bjola, profesor la Oxford și expert în diplomație digitală, vorbește, într-un interviu pentru Antena3.ro, despre o problemă documentată în studii multe și serioase: odată cu explozia rețelelor sociale după 2010, au crescut abrupt depresia, anxietatea și tentativele de sinucidere în rândul adolescenților. Nu sunt impresii. Sunt date.
Adolescența este perioada în care identitatea se formează. Fetele sunt prinse în logica comparației permanente și a presiunii imaginii perfecte. Băieții sunt atrași într-o competiție care validează agresivitatea. În ambele cazuri, mecanismul este simplu și periculos: validarea prin like-uri, dopamina, dependența. Iar când patru-șase ore petrecute zilnic pe rețelele sociale, efectele asupra creierului copiilor și adolescenților nu mai pot fi ignorate.
Profesorul Bjola nu vorbește doar despre timpul petrecut de copii în fața ecranelor, ci despre sănătatea mintală a unei generații. Alte state au ales să intervină prin lege. România a lăsat responsabilitatea în mare parte pe umerii părinților.
Comparații, nevoia de apreciere, depresie și gânduri suicidare
Reporter: Domnule profesor, de ce a ajuns impactul rețelelor sociale asupra adolescenților să fie considerat o criză mondială de sănătate mintală? Și cât de solide sunt datele care susțin această îngrijorare?
Corneliu Bjola: Este o problemă care a fost ignorată de ceva mult timp, deși semnale sunt destule: mă refer la studiile care au fost publicate și care s-au intensificat. Aveam o conferință aici, la Oxford, cu cineva care a scris o carte despre acest subiect, cred că înainte de pandemie, și care explica cât de nocive, cât de toxice sunt aceste rețele sociale pentru creierul adolescenților. E o carte, dacă nu mă înșel, care a fost publicată anul trecut de un psiholog de la New York, Jonathan Haidt, care s-a uitat din nou pe date și a văzut această asociere începând cu 2010-2011 – când aceste rețele au început să crească în intensitate – cât de mult a afectat... și băieții și fetele adolescente sunt influențate de aceste rețele și vorbim de chestii grave: vorbim de depresie, vorbim de tendințe de sinucidere. Sănătatea mentală a acestor tineri este foarte mult influențată. Și la fete, și la băieți, dar din motive diferite.
La fete, mai ales cu Instagramul, este această tendință de a te compara cu celelalte, care introduce o depresie pentru că nu te ridici la nivelul așteptărilor pe care le vezi – mă refer la cum arată, cum se compară. Dar și această tendință de confruntare, mai ales la băieți, se transformă într-un mod foarte agresiv; se stimulează o anumită agresivitate. Deci datele există, nu vorbim pe impresii.
Se vorbește de generații în pericol. Haidt vorbea de creșteri ale depresiei și anxietății cu sute de procente, de anxietate și de tendințe de sinucidere care au crescut foarte puternic.
Nici adolescenții din România nu au scăpat de pericol
România se confruntă și ea cu o chestie care există la nivel mondial, la nivel european. Este important de înțeles de ce este vizat accesul adolescenților la rețelele de socializare. La adolescenți, problema este că ei sunt într-o perioadă în care creierul lor se modelează – nu doar anatomic și biologic, ci este și o perioadă în care își definesc identitatea. Se desprind de familie și intră într-o zonă în care, până pe la 18 ani, se formează un anumit tip de identitate; aceasta este o perioadă critică.
Îmi aduc aminte de la colega mea care vorbea despre acest lucru, că undeva după două-trei ore de folosire – asta mi-a rămas atunci în minte – se consideră a fi un prag după care încep să apară problemele. Mă uitam pe cazul României; anumite statistici din presă vorbesc de patru-șase ore petrecute de adolescenți pe rețele, fiind agățați non-stop de aceste rețele. Deci dublu față de norma europeană, cu consecințe foarte grave.
Este vorba de validarea care se obține prin „like-uri”. În procesul de definire a identității, cauți întotdeauna opinia celorlalți. Aceste like-uri, această validare îți cresc dopamina și toți devin dependenți de această situație.
„Comportament șocant, sexualizare agravantă – acesta este comportamentul care este validat online”
Reporter: Cele mai multe like-uri se obțin prin anumite comportamente șocante.
Corneliu Bjola: Comportament șocant, sexualizare agravantă, mai ales în cazul fetelor. Acesta este comportamentul care este validat online. Acum ce poți să faci? Vorbim de chestii serioase. Mă uitam în Franța, Macron vorbea despre modul în care „creierele sunt prăjite”. De aici a apărut dorința Franței de a interzice complet utilizarea sub 15 sau 16 ani. În Australia deja s-a implementat. S-au trezit puțin mai devreme și au încercat să elimine acest lucru. E foarte greu, dar trebuie acționat. În Australia se vorbea de milioane de conturi blocate imediat după introducerea legislației.
„Părinții sunt lăsați oarecum singuri”
Înțeleg că România a încercat să fie mai liberală și să lase acest lucru la latitudinea părinților, dar știm cu toții ce înseamnă asta. Dacă le spui copiilor să stea mai puțin, apare imediat o tensiune, pentru că pentru ei aceasta este modalitatea prin care se conectează cu colegii și obțin validare în acea comunitate. Nu o să fie foarte ușor, o să fie foarte complicat.
Părinții sunt lăsați oarecum singuri. Marea Britanie a intervenit cu o legislație prin care platformele vor fi sancționate pentru cyber-bullying sau pentru comportamente care îndeamnă la agresiune și sinucidere până la 18 ani.
Să ținem seama că, dincolo de platforme, mai intervine și Inteligența Artificială (AI). O mare parte din informații vin acum prin aceste noi motoare – ChatGPT, Gemini și altele – pe care tinerii le folosesc în scop educațional sau recreativ.
Există deja cazuri, unul în Olanda dacă nu mă înșel, în care ChatGPT a fost dat în judecată pentru că un adolescent s-a sinucis, fiind sfătuit – culmea! – de ChatGPT că totul este în ordine. Subiectul procesului este în ce măsură l-a îndemnat sau nu, dar trebuie să ne uităm mai larg la ce se întâmplă în zona digitală, mai ales că generația tânără este foarte vulnerabilă. Nu sunt foarte conștienți cât de mult le remodelează creierul aceste platforme și cum ar trebui să se intervină în acest caz pentru a-i proteja.
O generație foarte protejată fizic, dar foarte vulnerabilă în zona digitală
Argumentul din cartea lui Jonathan Haidt este foarte interesant. El spunea că aceste generații sunt, pe de o parte, „super-protejate” în interacțiunile fizice (față de generația noastră care ieșea în fața blocului, se mai lovea, își dezvolta reziliența). Pe de altă parte, există o „sub-protecție” în zona digitală. Se crește o generație care nu mai este rezilientă, iar asta este foarte periculos. Afectează partea frontală a creierului și modul în care această generație va vota; este o situație complicată.
„Să muți toată responsabilitatea pe umerii părinților este total ineficient”
Reporter: Ce ar însemna o reglementare eficientă a platformelor în ceea ce privește protecția copiilor și câtă putere reală are un stat ca România în raport cu marile platforme globale?
Corneliu Bjola: Aici e întotdeauna o chestiune de voință politică. Australia a reușit să se impună. Chiar s-au judecat cu Elon Musk, care are o putere extraordinară și a încercat să blocheze reglementările, dar australienii au mers mai departe. România, pe de altă parte, nu e este singură, este în cadrul Uniunii Europene, unde acest lucru poate fi reglementat cu o altă forță. Dar asta înseamnă să ai și o anumită voință, o anumită determinare să intervii.
Cred că modelele francez și australian trebuiau adoptate de mult și de România. Permisiunea ca generația tânără să folosească aceste rețele fără nicio supraveghere, deși știm din studii peste studii cât sunt de toxice, mi se pare o dovadă de iresponsabilitate.
„Nu vrei să ajungi la genul de polarizare din Statele Unite, în care totul a devenit distopic”
Statul are o datorie față de această generație și va trebui să se implice într-un mod informat. Să muți toată responsabilitatea pe umerii părinților este total ineficient. Trebuie „luat taurul de coarne”. Sigur, Elon Musk va face scandal, platformele vor face scandal, vor amenința, dar nu vrei să ajungi la genul de polarizare din Statele Unite, în care totul a devenit distopic.
Aici nu vorbim de impresii sau de politică, ci de a înțelege cum ne afectează aceste rețele viața de zi cu zi. Un prag minim ar fi prevenirea folosirii mai mult de două-trei ore. E greu de introdus, dar trebuie făcut și asta devine o responsabilitate și pentru părinți. Anumite comportamente, cum e cyber-bullying-ul, trebuie complet eliminate.
Problema nu este doar a României, e globală cu această generație, care se descurcă singură. Ce s-a întâmplat recent nu trebuie privit ca un caz izolat, ci ca începutul unei tendințe, când uneori ai aceste semnale pe care consideri că sunt izolate, că nu contează. Dar ele ar trebui tratate mult mai serios, ca un simptom al unei probleme mult mai largi. Iar dacă tendința de la nivel politic este de a ignora acest lucru, înseamnă că ne jucăm cu focul, cu viitorul unei generații care și așa trece prin multe transformări în momentul de față.
Ştiri video recomandate
