La Davos nu se discută concepte și nu se fac promisiuni. Se stabilesc direcțiile care vor defini medicina următorilor ani. România a fost prezentă exact acolo unde longevitatea a trecut oficial din discurs în arhitectură medicală.
La Davos nu se validează idei și nu se testează ipoteze.
La Davos se scrie agenda – pentru industrii, pentru politici publice și pentru următorii ani de investiții și cercetare.
În ianuarie, în cadrul forumurilor dedicate sănătății și longevității, una dintre direcțiile puse explicit pe masa de lucru a fost aceasta: îmbătrânirea este tratată ca țintă medicală sistemică, integrată în arhitectura oficială a sănătății, cu implicații directe pentru prevenție, cercetare și guvernanță.
România a fost prezentă în acest spațiu de decizie. Nu ca observator, ci ca parte din grupul care contribuie la formularea direcției.
Una dintre figurile centrale ale acestei mișcări este Ilia Stambler PhD, președintele International Longevity Alliance, o federație care reunește 75 de organizații din peste 60 de țări. De peste un deceniu, acest ecosistem a lucrat nu la popularizarea longevității, ci la instituționalizarea ei.
Rezultatul acestui efort este vizibil astăzi în ICD-11, unde îmbătrânirea este integrată oficial prin cadrul conceptual cunoscut drept ASCA – Ageing as a Systemic Causal Agent. ASCA recunoaște îmbătrânirea ca agent cauzal sistemic, aflat la baza bolilor cronice majore – cardiovasculare, metabolice și neurodegenerative – și deschide calea către intervenții medicale structurate, bazate pe prevenție și biomarkeri. Aceasta este arhitectura medicinei longevității care se construiește acum la nivel global.
Și acesta este contextul în care România a intrat în conversație.
Prin Marcel Martinas, România a fost prezentă la Davos nu pentru a primi direcții, ci pentru a contribui la ele. Discuțiile purtate au avut loc într-un cadru restrâns și au vizat guvernanța științifică a longevității: cum se traduc aceste cadre teoretice în studii, infrastructură clinică și implementare reală.
În acest context, Regenage Pharma a fost adusă în discuție nu ca brand, ci ca platformă de dezvoltare pentru o direcție precisă: un produs brevetat, conceput pe logica ASCA, deja validat la nivel de dezvoltare și pregătit pentru intrarea în studii clinice pe subiecți umani. Această poziționare mută România din zona de discurs în zona de contribuție efectivă.
Există un consens clar în literatura de specialitate și în discuțiile de policy: longevitatea începe cu sistemul cardiovascular. Produsul care urmează să intre în studiu vizează rigiditatea arterială, unul dintre cei mai robuști markeri ai îmbătrânirii vasculare și un predictor independent al mortalității cardiovasculare.
Rigiditatea arterială reflectă pierderea elasticității vaselor mari și este mecanismul prin care îmbătrânirea biologică se traduce direct în infarct, accident vascular cerebral și scăderea speranței de viață. Inflamația sistemică de grad scăzut accelerează acest proces, afectând funcția endotelială și remodelarea vasculară. Din acest motiv, sănătatea cardiovasculară este tratată astăzi drept primul pilon al medicinei longevității, nu ca o componentă secundară.
Studiul clinic care urmează să fie demarat este randomizat, placebo-controlat și va fi coordonat de Vladiana Romina Turi, medic primar cardiolog, Directorul Medical al Institutului Azeena cu experiență clinică și activitate de cercetare în cardiologie preventivă și mecanismele îmbătrânirii vasculare. Rolul său este unul strict medical: coordonarea protocolului clinic, selecția biomarkerilor relevanți și integrarea rezultatelor într-un cadru de evaluare clinică aliniat standardelor internaționale.
Un element care a consolidat poziția României în aceste discuții este deschiderea, pe 24 ianuarie, a unui institut de longevitate de nivel internațional în România, Institutul Azeena. Nu un centru de servicii și nu un concept de wellness, ci un institut medical multidisciplinar, construit pentru prevenție, biomarkeri, cercetare și follow-up clinic – exact tipul de infrastructură cerut de arhitectura ASCA.
În acest context, Ilia Stambler PhD a inclus vizita institutului din România pe agenda de lucru, ca parte a dialogului privind guvernanța științifică a studiului și integrarea acestuia într-o rețea internațională emergentă de longevity science.
Această poziționare nu rămâne limitată la nivel de cercetare și infrastructură. În cursul acestui an, România va deveni și spațiu de întâlnire pentru dialogul global despre longevitate, odată cu venirea în țară a unor lideri internaționali implicați direct în construcția forumurilor de sănătate de la Davos. Aceștia vor contribui la organizarea unui eveniment major dedicat medicinei longevității, construit pe aceeași arhitectură de idei, guvernanță și priorități care au definit întâlnirile de la Davos.
Nu este vorba despre replicarea unui format, ci despre extinderea unui cadru de lucru: aceiași arhitecți ai discuțiilor globale, aceleași teme structurale – prevenție cardiovasculară, biomarkeri, validare clinică, infrastructură – mutate într-un context în care România nu mai este doar participant, ci gazdă și co-autor al conversației.
Aceasta nu este o poveste despre intrarea într-un club exclusivist. Este o poveste despre momentul în care România participă la definirea limbajului, mecanismelor și priorităților într-un domeniu care se structurează acum la nivel global.
Nu prin afirmații grandioase, ci prin:
• un produs brevetat, gândit pe logica ASCA
• un studiu clinic coordonat cardiologic
• un institut de longevitate construit la standard internațional
• prezență în cercul de guvernanță unde se dau direcțiile
În longevitate, agenda nu va fi scrisă de cei care vorbesc cel mai tare, ci de cei care conectează cercetarea, medicina și infrastructura.
România este astăzi în acest cerc.
Ştiri video recomandate
