Datoria globală a urcat la un nou maxim istoric la finalul lui 2025, ajungând la 348.000 de miliarde de dolari, după ce în doar un an s-au adăugat aproape 29.000 de miliarde de dolari – cea mai accelerată creștere anuală de după perioada pandemiei. Datele au fost publicate miercuri de Institutul Internațional pentru Finanțe (IIF), cea mai mare organizație de lobby a sectorului financiar, relatează Agerpres.
Potrivit celui mai recent raport Global Debt Monitor, principalul motor al acestei creșteri au fost guvernele. Din totalul suplimentar de îndatorare, peste 10.000 de miliarde de dolari provin din sectorul public, iar Statele Unite, China și zona euro au generat aproximativ trei sferturi din avans.
Datele arată o schimbare clară de dinamică: dacă în anii anteriori împrumuturile gospodăriilor și ale companiilor jucau un rol major, acum deficitele bugetare persistente din marile economii sunt cele care alimentează ciclul global al datoriei. În paralel, piețele de obligațiuni au consemnat volume record de emisiuni la începutul anului.
Raportată la dimensiunea economiei globale, datoria totală a coborât totuși la aproximativ 308% din PIB în 2025, în special datorită evoluției din economiile avansate. În schimb, în piețele emergente, indicatorul datorie/PIB a continuat să urce, depășind un nivel record de 235% din PIB.
„Un amestec puternic de expansiune fiscală, politică monetară relaxată şi simplificare a reglementărilor ar putea duce la o nouă acumulare de datorii, intensificând în acelaşi timp îngrijorările cu privire la creşterea gradului de îndatorare şi supraîncălzirea în anumite părţi ale pieţei”, a subliniat IIF, atrăgând atenția asupra deficitelor fiscale persistente din marile economii.
La nivel structural, datoria guvernamentală globală a ajuns la aproximativ 106.700 de miliarde de dolari la finalul anului, în creștere de la 96.300 de miliarde de dolari la sfârșitul lui 2024. Datoria companiilor nefinanciare a atins circa 100.600 de miliarde de dolari, iar cea a gospodăriilor a urcat mai lent, până la 64.600 de miliarde de dolari.
Și împărțirea pe regiuni arată noi maxime istorice: în economiile dezvoltate, datoria totală a ajuns la aproximativ 231.700 de miliarde de dolari, iar în piețele emergente la circa 116.600 de miliarde de dolari.
IIF subliniază că asistăm la o modificare semnificativă a structurii datoriei globale. Îndatorarea sectorului privat s-a redus față de nivelurile de vârf din pandemie, în timp ce datoria publică continuă să crească. Această orientare tot mai accentuată către datoria suverană face bilanțurile globale mai vulnerabile la schimbările de dobândă și la fluctuațiile încrederii investitorilor.
În ultimul raport World Economic Outlook, Fondul Monetar Internațional estimează o creștere economică globală de aproximativ 3,3% în 2026, cu economiile avansate avansând în jur de 1,8%, iar piețele emergente cu puțin peste 4%.
Deși aceste ritmuri sunt stabile în contextul ultimilor ani, ele nu sunt suficient de puternice pentru a reduce rapid povara datoriei. Dacă tendința de împrumut din 2025 continuă, raportul datorie/PIB ar putea reintra pe o traiectorie ascendentă, mai ales în economiile emergente, unde nivelurile sunt deja la maxime istorice.
Ştiri video recomandate
