Preţurile la energie electrică au explodat pe pieţele din Europa de Est, inclusiv în România. Experții avertizează că problema este una sistemică, ce vizează situația infrastructurii energetice europene sau probleme legate de segmentarea pieței europene. Preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, a spus că din cauza acestor factori, statele din regiune plătesc un preț mai ridicat decât statele din Europa de Vest, potrivit Agerpres.
"Europa de Est are un preţ la energia electrică pe pieţele PZU mai ridicat decât Europa de Vest. Acest lucru se datorează creşterii continue a cererii de energie electrică din zona estică urmare a creşterii importurilor de energie electrică în Ucraina (datorită distrugerii infrastructurii de producere a energiei electrice) şi Republica Moldova (datorită reducerii cantităţilor de gaze care ajunge în această ţară pentru producerea de energie electrică). Dar această situaţie a venit la pachet cu blocajele de capacitate în reţeaua din ţările Europei Centrale (Austria, Slovacia, Ungaria)", a afirmat preşedintele AEI.
Diferenţe mari de preţ între Europa de Vest și Europa de Est
El explică faptul că fluxurile noi în Europa de Est au crescut sarcina pe liniile de interconectare est-vest (Austria, Slovacia, Ungaria un nod central al reţelei ENTSO-E). Totodată, fluxurile noi au făcut redispecerizarea mai dificilă (operatorii de sistem au trebuit să limiteze transferurile disponibile între anumite zone pentru stabilitate) şi au accentuat diferenţele de preţ între Europa de Vest (unde reţeaua e densă şi interconectată) şi Europa de Est (unde există gâtuiri ale reţelei).
"Restricţiile de export în ţările din zona centrală a Europei sau capacitatea limitată de transfer au determinat ca fluxul de energie mai ieftină dinspre zona "de surplus" spre zona mai "deficitară" să fie restricţionat. Acest lucru a redus posibilităţile ca preţurile din zonele estice să se "equalizeze" cu cele din vest.
Aceasta pe fondul creşterii cererii de energie electrică urmare a importurilor din Moldova şi Ucraina. Această situaţie a creat o protejare a creşterii preţului energiei electrice în ţările din Europa de Vest şi a determinat o creştere a preţurilor în Europa de Est. Nu există dovezi publice sau investigaţii oficiale care să indice că ţările din Europa Centrală au introdus sau menţinut intenţionat aceste limitări pentru a favoriza ţările vestice, dar aceasta a determinat o creştere de preţ a energiei electrice în Europa de Est".
Disparitatea "imensă" a preţurilor în principal în Bulgaria, Grecia şi România împotriva restului ţărilor se bazează pe o varietate de factori, atât "aparente, cât şi ascunse", ca fiind climatice, geopolitice şi structurale (amestec de generaţie, reţele, interconexiuni). Cu alte cuvinte efectul blocajului curgerii energiei ieftine din vestul Europei în estul Europei este real, dar intenţia nu este dovedită.
Prețurile ridicate, influențate de subdimensionarea istorică a reţelelor
Astfel, blocajul provine mai degrabă din subdimensionarea istorică a reţelelor; întârzieri în proiectele de interconectare (inclusiv cu Ungaria şi Slovenia); fluxuri neplanificate dinspre Germania şi Cehia ("loop flows") şi creşterea bruscă a cererii în Sud-Est, inclusiv din cauza tranzitului spre Ucraina.
"România a argumentat că diferenţele persistente de preţ - chiar şi de peste 20% faţă de Vest - sunt generate de congestiile din infrastructura de transport din Europa Centrală, nu de piaţa locală. Propunerea, însă, a fost urmată de acţiuni concrete la nivel european abia în luna decembrie 2025, când ministrul Ivan a discutat de construirea Magistralei Energetice Austria - Romania. În lipsa unui mecanism de compensare, România continuă să efectueze consecinţele unui sistem de piaţă fragmentat, în care preţurile energiei din Est rămân semnificativ mai mari decât în statele vestice", a mai precizat Dumitru Chisăliţă.
În acest context, amintim că Executivul Comunitar a anunțat că va revizui legislația Uniunii Europene privind rețelele transeuropene de energie, ca parte a unui plan de modernizare a infrastructurii electrice învechite a blocului comunitar și de accelerare a procedurilor de autorizare pentru proiectele de infrastructură, depozitare și integrare a energiei regenerabile.
De asemenea, amintim că premierul Ilie Bolojan a vorbit la Antena 3 CNN despre problemele energetice ale României.
El a spus că ţara noastră a demarat proiecte eronate cum ar fi "proiectarea unei centrale de peste 200 megawați la Craiova, deși nu e nevoie de o asemenea centrală. La licitație nu s-a prezentat nimeni. Nefăcând ce trebuie nu avem producție în bandă".