Christine Lagarde, preşedinta Băncii Centrale Europene, primeşte aproximativ 140.000 euro pe an, fiind membru al Comitetului executiv de la Banca Reglementelor Internaţionale (BIS), în pofida interdicţiei BCE privind plăţile de la terţi către angajaţi, informează publicaţia The Financial Times, citată de Agerpres.
Unii angajaţi ai BCE, folosind forumurile interne, s-au plâns de aparentul dublu standard în tratarea remunerării preşedintelui de către BIS. Înfiinţată în 1930, BIS este cea mai veche instituţie financiară internaţională şi contraparte pentru tranzacţiile financiare derulate de băncile centrale.
"Propovăduieşte apa, bea vin", a scris unul dintre membrii echipei BCE, conform capturii de ecran văzute de FT.
Lagarde este unul dintre cei 18 bancheri centrali globali din Consiliul de Administraţie al BIS. Deşi toţi sunt îndreptăţiţi la o plată fixă anuală şi comisioane variabile pentru prezenţă, BIS nu dă publicităţii plăţile individuale.
Dar, într-un răspuns scris către europarlamentarul german Fabio De Masi şi colegul său suedez Dick Erixon, Lagarde a dat pentru prima dată publicităţii faptul că a primit 130.457 franci elveţieni de la BIS în 2025, echivalentul a 140.000 euro. În 2024, ea a primit un salariu de bază de la BCE de 466.000 euro, plus 135.000 euro în beneficii suplimentare. Se estimează că remuneraţia sa totală este de aproximativ 741.000 euro, astfel încât Lagarde este cel mai bine plătit oficial UE.
Alte bănci centrale tratează diferit remuneraţia BIS. Preşedintele Fed (Rezerva Federală a SUA), Jerome Powell, şi guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, nu solicită plata lor de la BIS, în cazul Fed deoarece legislaţia SUA interzice oficialilor să accepte bani de la o instituţie străină.
Banca Franţei, una dintre puţinele bănci centrale care publică remuneraţia de la BIS a guvernatorului, solicită jumătate din plata fixă pentru instituţie.
Conform reglementărilor privind plata personalului BCE, acesta nu trebuie să accepte "niciun fel de plăţi de la terţi în ceea ce priveşte performanţa îndatoririlor lor profesionale", iar astfel de plăţi, dacă sunt oferite, trebuie făcute către BCE".
Instituţia de la Frankfurt a precizat pentru FT că preşedintele BCE "nu este un membru al personalului" şi, prin urmare, "nu este vizată de reglementările privind personalul", ci "este supusă codului de conduită special al oficialilor UE de nivel înalt".
Conform unei postări anonime văzute de FT, Lagarde ar fi primit plata externă "pentru activităţi care par să fie parte din îndatoririle sale profesionale ca preşedinte BCE. Aceste fapt nu este permis de reglementările BCE, cel puţin pentru personalul obişnuit".
Într-o a doua postare se arată că departamentul de resurse umane al instituţiei de la Frankfurt i-a spus unui angajat BCE care întreba de un proiect comun BIS că nu are dreptul să accepte remuneraţie suplimentară.
BCE a informat FT că personalul "nu poate accepta remuneraţia pentru activităţi în care îşi exercită sarcinile de la BCE". Surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au precizat că ar fi vorba de un angajat BCE care o însoţea pe Lagarde la reuniunile BIS şi nu putea accepta plata oferită de BIS.
Instituţia de la Frankfurt a explicat pentru FT că este diferit cazul lui Lagarde, pentru că funcţia de preşedinte "necesită participarea la deciziile BIS, implică responsabilităţi legate de guvernare şi riscuri juridice. Pe fondul acestor responsabilităţi, preşedintele primeşte o remuneraţie plătită de BIS".
Membrii personalului BCE implicaţi în activităţile BIS "nu au responsabilităţi comparatibile legale şi de guvernanţă (cum are Lagarde) şi, prin urmare, conform reglementărilor privind personalul, nu pot accepta remuneraţie pentru aceste activităţi", susţine BCE.
Surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au declarat pentru FT că Lagarde urmează exemplul predecesorilor ei, Mario Draghi şi Jean-Claude Trichet, care au beneficiat de remuneraţia de la BIS. Draghi şi Trichet nu au dorit să facă comentarii.
Ştiri video recomandate
