Creșterea economică a țărilor din zona euro continuă să dezamăgească. Zona euro a încetinit puternic, înregistrând o creștere de doar 0,8% în primul trimestru din 2026. Totuși, trei economii cresc de câteva ori mai rapid decât întregul bloc comunitar, relatează Euronews. Cipru, Spania și Bulgaria sunt țările din zona euro cu un ritm de creștere mult peste media europeană.
Produsul intern brut din zona euro a crescut cu doar 0,1% în primul trimestru din 2026 față de trimestrul precedent și cu numai 0,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Aceasta reprezintă o încetinire accentuată față de creșterea de 1,3% din trimestrul al patrulea al anului 2025 și aproape un punct procentual sub nivelul de la începutul anului.
Uniunea Europeană, în ansamblu, a avut rezultate ușor mai bune: 0,2% creștere trimestrială și 1,0% anual. Ambele valori rămân însă mult în urma Statelor Unite, unde PIB-ul a crescut cu 2,7% în aceeași perioadă.
În spatele încetinirii la nivelul întregului bloc, un grup restrâns de economii se desprinde puternic de medie. Trei state membre UE pentru care există date disponibile pentru primul trimestru se remarcă drept câștigătoarele clare: Cipru, Bulgaria și Spania.
Fiecare dintre ele crește de peste trei ori mai rapid decât media zonei euro. Totodată, fiecare se confruntă cu un set diferit de riscuri ascunse în spatele cifrelor principale.
Cipru conduce clasamentul
Economia insulară a crescut cu 3% în primul trimestru din 2026, cea mai ridicată valoare dintre statele UE cu date disponibile pentru această perioadă. Astfel, ritmul de creștere al Ciprului este de aproape patru ori mai mare decât media zonei euro.
Totuși, aceasta reprezintă o încetinire față de nivelul de 4,3% înregistrat în trimestrul al patrulea din 2025, care fusese cel mai rapid ritm anual din ultimii trei ani și al doilea cel mai rapid din UE la acel moment.
Factorii care susțin expansiunea sunt bine cunoscuți. Prognoza de toamnă a Comisiei Europene pentru 2025 atribuie creșterea consumului privat robust, accelerării investițiilor sprijinite de fondurile europene din Mecanismul de Redresare și Reziliență și unui sezon turistic record.
Comisia estimează o creștere a PIB-ului de 2,6% pentru întregul an 2026 și de 2,4% pentru 2027, ambele peste media zonei euro.
Ceea ce se schimbă este mediul extern.
Economistul Michail Vassileiadis de la Eurobank Research a scris într-o notă recentă că Cipru a intrat în acest an dintr-o poziție de reziliență, însă noile presiuni externe asupra energiei, legate de conflictul din Orientul Mijlociu, testează acum inflația, piața muncii și politica fiscală.
Situația inflației s-a schimbat rapid. Inflația generală a accelerat de la 0,9% în februarie la 1,5% în martie și 3,0% în aprilie, media pentru perioada ianuarie-aprilie fiind de 1,7%. Numai prețurile energiei au crescut cu 8,7% în aprilie, inversând contribuția slabă sau negativă a energiei observată pe tot parcursul anului 2025.
Vassileiadis avertizează că impactul asupra gospodăriilor și companiilor va deveni mai vizibil prin scăderea veniturilor reale disponibile și reducerea marjelor operaționale.
Turismul, care reprezintă aproximativ 14% din PIB-ul Ciprului, este cel mai expus sector.
FocusEconomics a raportat că sosirile turiștilor au scăzut cu 30% în martie, după atacurile cu drone ale Iranului asupra bazelor militare britanice de pe insulă, ceea ce a generat prima contracție trimestrială a turismului de la primul trimestru din 2021, afectat de pandemie.
Vassileiadis a remarcat că numărul șomerilor din industria ospitalității a crescut cu 2,6% în primele patru luni ale anului comparativ cu aceeași perioadă din 2025, în timp ce șomajul total a crescut cu doar 0,1%.
Punctul pozitiv rămâne situația finanțelor publice. Guvernul a înregistrat un excedent de 573,3 milioane de euro în primul trimestru din 2026, echivalentul a 1,5% din PIB, aproape la același nivel cu excedentul de 600,6 milioane de euro din perioada similară a anului 2025.
Potrivit lui Vassileiadis, această rezervă fiscală oferă Nicosiei spațiu pentru a menține politici de sprijin fără a compromite sustenabilitatea generală.
Economia Bulgariei crește cu 2,9% după adoptarea euro
Bulgaria a înregistrat o creștere anuală de 2,9% în primul trimestru din 2026, neschimbată față de trimestrul precedent și a doua cea mai rapidă din UE.
Rezultatul are o importanță aparte deoarece Bulgaria a adoptat moneda euro la 1 ianuarie 2026, devenind al 21-lea membru al zonei euro.
Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a descris această trecere, într-un discurs susținut la Sofia, drept punctul final firesc al unui lung proces de convergență.
Ea a remarcat că 65% din exporturile Bulgariei merg deja către alte state UE și 45% către economiile zonei euro, în timp ce industria auto a țării furnizează aproximativ 80% din componentele electronice utilizate în vehiculele europene. Economia Bulgariei era deja în strânsă sincronizare cu zona euro, potrivit lui Lagarde.
Prognoza de toamnă a Comisiei Europene pentru 2025 estimează o creștere reală a PIB-ului de 2,7% în 2026 și 2,1% în 2027, susținută de fondurile europene, investițiile în apărare și consumul privat rezistent.
Totuși, avertismentele privind structura economiei s-au intensificat. Directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, ea însăși bulgară, a avertizat într-un discurs susținut la Sofia în noiembrie că economia este „supraîncălzită”: salariile cresc mai rapid decât productivitatea, creditarea e în expansiune și prețurile imobiliare în creștere accelerată.
În opinia FMI, adoptarea euro ar putea ridica venitul pe cap de locuitor al Bulgariei la media UE în decurs de un deceniu doar dacă este însoțită de reforme fiscale și structurale. Această disciplină fiscală este acum pusă sub semnul întrebării.
Eurobank Research a observat că deficitul fiscal din 2025 a ajuns la 3,5% din PIB, depășind pragul de 3,0% care poate declanșa o evaluare a Comisiei Europene pentru o posibilă procedură de deficit excesiv.
Cheltuielile publice primare au crescut cu aproximativ 13%-14% de la an la an, mult peste plafonul de 6,2% stabilit în planul fiscal pe termen mediu.
Eurobank avertizează că o parte semnificativă a acestei creșteri pare structurală, în special în costurile de personal, ceea ce ar crește semnificativ probabilitatea ca Bulgaria să intre într-o procedură de deficit excesiv începând cu 2027.
Deficitul guvernamental general a crescut cu 55,2% de la an la an doar în primul trimestru din 2026, înainte de a include eventualele măsuri legate de războiul din Iran.
Nici contextul politic nu mai este același. Partidul Progressive Bulgaria (PB), condus de fostul președinte Rumen Radev, a obținut pentru prima dată în aproape trei decenii o majoritate parlamentară absolută, câștigând 131 din cele 240 de locuri din Legislativ.
Noul guvern moștenește atât derapajul fiscal, cât și o problemă a inflației care devine rapid cea mai gravă din UE: inflația generală a accelerat la 6,2% în aprilie, față de 2,8% în martie, cu prețurile energiei în creștere cu 16,1% și inflația serviciilor ajungând la 8,3%.
Spania conduce marile economii ale UE
Dintre cele patru mari economii ale zonei euro, Spania rămâne detașat cea mai performantă.
Potrivit Institutului Național de Statistică al Spaniei (INE), PIB-ul a crescut cu 2,7% în primul trimestru din 2026, ușor peste nivelul de 2,6% din trimestrul al patrulea al anului 2025.
Contrastul cu celelalte mari economii ale zonei euro este semnificativ. Germania a crescut cu doar 0,3% în aceeași perioadă, Franța cu 1,1%, iar Italia cu 0,7%. Doar Spania se apropie de performanța Statelor Unite la indicatorul anual.
Structura creșterii economice spaniole explică reziliența. Cererea internă a contribuit cu 3,4 puncte procentuale la creșterea anuală a PIB-ului, consumul gospodăriilor crescând cu 3,2%, iar formarea brută de capital cu 5,8%. Cererea externă a redus creșterea cu 0,7 puncte, deoarece importurile au depășit exporturile, însă motorul intern a compensat mai mult decât suficient această slăbiciune.
BBVA Research estimează că PIB-ul Spaniei a crescut cu 2,8% în 2025 și prognozează o creștere de 2,4% atât în 2026, cât și în 2027.
Banca atribuie performanța implementării fondurilor Next Generation EU, imigrației susținute care extinde forța de muncă și investițiilor în apărare și infrastructură. Rata șomajului în Spania a scăzut la 10,5%, cel mai redus nivel din 2008, iar exporturile de servicii continuă să crească peste ritmul PIB-ului.
BBVA Research semnalează însă și slăbiciuni structurale.
Productivitatea pe angajat aproape că nu s-a îmbunătățit din 2019, oferta de locuințe rămâne insuficientă pentru cerere, iar datoria publică se apropie de 100% din PIB.
Banca estimează că riscurile geopolitice în creștere ar putea reduce PIB-ul din 2026 cu aproximativ 0,2 puncte procentuale și ar putea adăuga 0,3 puncte la inflația medie, principalul canal de transmitere fiind creșterea prețurilor la petrol și gaze.
Ştiri video recomandate
